Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Moldova, republica României (Galerie foto)

Moldova, republica României (Galerie foto)

Pe 1 decembrie 1918, toţi românii sărbătoreau la Alba-Iulia Marea Unire. La 93 de ani de la acel eveniment istoric, Basarabia şi România sunt despărţite de o frontieră lungă de aproximativ 680 km, care se întinde din vecinătatea satului Criva, r-nul Briceni, şi până la vărsarea Prutului în Dunăre, la jumătate de kilometru sud-vest de satul Giurgiuleşti, r-nul Cahul. Pentru a ajunge legal în ţara mamă, basarabenii o pot face prin cele 9 puncte de frontieră existente între R. Moldova şi România, dar pentru asta au nevoie de vize, de permise de mic trafic la frontieră sau de paşapoarte româneşti.

Leuşeni-Albiţa este considerat cel mai mare şi mai modern punct de trecere dintre cele două state româneşti. Aflat la doar 90 km de Chişinău şi la doar o oră şi jumătate de şofat, acesta adună anual în jur de 800 de mii de ieşiri şi aproape tot atâtea intrări din şi spre R. Moldova.

Paşaportul albastru vs paşaportul roşu

Luni, 28 noiembrie 2011. Ora 10.00. Pentru grănicerii de la punctul de trecere Leuşeni-Albiţa este o zi obişnuită de lucru. Maşinile de diferite mărci trec grăbite controlul. Oamenii discută degajat cu angajaţii vamali. Poate şi faptul că la punctul de trecere nu este acea aglomeraţie cu care suntem obişnuiţi atunci când mergem în vacanţă sau de sărbători îşi are rolul său. Grănicerii şi vameşii nu au însă timp de stat pe scaun, pentru că, la un interval de câteva minute, apar noi mijloace de transport, cu interlocutori dornici să ajungă «în Europa».

Majoritatea dintre ei prezintă la control paşapoartele albastre, cele care certifică faptul că sunt cetăţeni ai R. Moldova. Recunosc însă şi grănicerii: Numărul persoanelor care nu mai au nevoie de viză pentru a ajunge în România şi, respectiv, în Uniunea Europeană (UE) pare în creştere. Asta pentru că respectivii  deţin paşapoarte româneşti, care le oferă dreptul să se numească, nu doar istoric, români cu acte în regulă. Şi statisticile, prezentate de către Sergiu Ciuntu, şeful punctului de trecere Leuşeni, par să arate aceeaşi tendinţă. Doar în 2011, şi doar la punctul de trecere Leuşeni-Albiţa, până pe 28 noiembrie, din R. Moldova au fost contabilizate aproape 142 mii de ieşiri cu paşapoarte româneşti, fie ale cetăţenilor români, fie ale basarabenilor care au trecut prin calvarul redobândirii cetăţeniei române. În ultimii 4 ani, prin acest punct de trecere au fost înregistrate aproape 600 mii de ieşiri cu ajutorul paşapoartelor roşii (româneşti).

În total, în ultimii 4 ani, prin toate cele 9 puncte de trecere oficiale, din R. Moldova spre România, au fost contabilizate aproape 2 milioane de ieşiri ale persoanelor care deţin paşaportul roşu. În 2009 au fost înregistrate 356 mii de ieşiri, în 2010 – 455 mii, iar în 2011 — 511 mii de ieşiri. Pentru comparaţie, în ultimii 4 ani, cu paşapoartele R. Moldova, adică cu viză românească, au fost înregistrate puţin peste 5 milioane de ieşiri. 2 milioane – paşapoartele roşii vs 5 milioane  albastre. Viitorul pare mai mult roşu decât albastru…

«De mult trebuia să ne unim cu România»

Pe Dumitru Musteaţă l-am zărit sprijinit de peretele cabinei unde stau grănicerii. Cu două bagaje alături, privea îngândurat când într-o parte, când în alta. «De mult trebuia să dispară această graniţă», spune pensionarul, care aştepta să treacă frontiera pentru a ajunge în România, la Băile Herculane, la tratament.

«Nu e bine să fie această graniţă», continuă calm, dar sigur pe el bătrânul. «De mult trebuia să fie scoasă». «Dar de ce credeţi că nu este scoasă?», mă încumet să-l provoc la o discuţie mai profundă. «Aşa ne este conducerea», s-a rezumat să afirme nea Dumitru. «Credeţi, totuşi, că este posibil să dispară vreodată frontiera dintre România şi R. Moldova? «Cred că da. Am văzut odată la televizor cum nişte prezicători spuneau că R. Moldova şi România se vor uni cândva. Şi cred în asta», spune optimist Dumitru Musteaţă. «De mult trebuia să ne unim cu România, pentru că singuri nu putem face nimic. Ei au gaz, alte bogăţii… Dar problema e că cei care ne conduc nu vor să lase puterea», crede nea Dumitru.
Acesta este un basarabean norocos, alături de alte 200 mii de persoane care au redobândit în ultimii ani cetăţenia română. Nu are nevoie de viză pentru a trece Prutul. «Mai demult plecam cu viză, dar acum, când vreau, atunci plec. E bine cu paşaport românesc. Eu voi sărbători 1 decembrie, mai ales că voi fi în România. Cred ca va fi frumos», a conchis omul.

Frontieră, doar din punct de vedere administrativ

Grănicerii ambelor state sunt mai rezervaţi în vorbe decât oamenii simpli. Nici statutul nu le-ar permite să spună cu adevărat ce gândesc. Ei se rezumă să afirme doar că au o colaborare fructuoasă şi că frontiera dintre R. Moldova şi România există mai mult pe hârtie. «Colaborăm foarte eficient şi nu am în vedere doar latura operativă. Desfăşurăm şi activităţi interumane. Chiar acum 2-3 săptămâni, împreună cu omologii noştri din R. Moldova, am desfăşurat o activitate sportivă în România. Faptul că vorbim aceeaşi limbă este, clar, un plus», spune Valeriu Bodoga, inspector-şef la Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui.

«Părerea mea personală, nu cea a instituţiei pe care o reprezint, este că, chiar dacă această barieră încă există, cel puţin la nivelul nostru, al poliţiei de frontieră şi al grănicerilor, constatăm că anumite bariere au fost ridicate. Această frontieră există doar din punct de vedere administrativ,  pentru că, operativ, cooperarea este benefică. Acum este o evoluţie. Doar viitorul însă ne poate da răspuns la întrebarea dacă este sau nu posibil să dispară frontiera dintre R. Moldova şi România», a precizat Bodoga.

[nggallery id=125]

«E un mare avantaj că vorbim aceeaşi limbă»

Cam aceleaşi vorbe le-am auzit şi de la omologul său din R. Moldova, Corneliu Radu, şeful interimar al direcţiei regionale de supraveghere şi control al frontierei de stat Leova. «Suntem o familie», spune acesta. «Nu văd încă un sens la întrebarea dacă ar fi posibil să dispară frontiera dintre R. Moldova şi România. Ea deja nu există, iar pentru activitatea noastră este deja un lucru foarte important. Colaborăm eficient şi contracarăm orice ilegalitate, chiar dacă ea apare pe un mal şi se termină pe celălalt», a punctat Corneliu Radu.

«Avem un nivel extraordinar de colaborare cu partea română, atât din punct de vedere al relaţiilor de serviciu, cât şi colegiale. Nu avem impedimente în rezolvarea unui incident la frontieră, iar faptul că vorbim aceeaşi limbă este un mare avantaj», spune Sergiu Ciuntu, şeful punctului de trecere Leuşeni. «Frontiera în sine tot timpul o să existe. Poate nu o să existe control între aceste frontiere. Sigur, frontiera este un obstacol pentru persoanele care merg în România, dar, deocamdată, asta e situaţia», spune Ciuntu.

Săptămânal, doar la punctul de trecere Leuşeni-Albiţa, circa 20 de cetăţeni ai R. Moldova nu sunt lăsaţi să treacă Prutul pentru că nu au actele în regulă. Totodată, sute de persoane au fost reţinute în ultimii ani în timp ce încercau să ajungă în România ilegal, de cele mai multe ori înotând prin râul Prut. Anul trecut, doar Consulatul României de la Chişinău a eliberat cetăţenilor R. Moldova 108 mii de vize.

Victor MOŞNEAG