Moldova-Film – hectare fără film

„Moldova-Film”, renu­mi­ta insti­tu­ţie cu o bio­gra­fie de 65 de ani care a adus patri­mo­ni­u­lui cul­tu­ral sute de peli­cu­le naţio­na­le, în pre­zent, nu mai face film. Pe cele 6 hec­ta­re de teren cu stu­di­o­uri şi depo­zi­te nu se mai fac fil­mări, iar fil­me­le de patri­mo­niu sunt păs­tra­te în con­di­ţii impro­prii, fil­mo­te­ca fiind ges­tio­na­tă în con­di­ţii obs­cu­re. Noi­le apa­ri­ţii cine­ma­to­gra­fi­ce sunt doar poveşti de „ador­mit” copi­ii, pen­tru care părinţii plă­tesc taxe luna­re.

Pe tim­puri pen­tru pro­du­cţia de film se alo­cau bani enormi, numai într-un an se făceau câte cinci-şase fil­me de lung metraj, zeci de docu­men­ta­re, zeci de repor­ta­je ce con­sem­nau eve­ni­men­te, evo­că San­du Vasi­la­che, direc­to­rul SA „Moldova-Film”. În ulti­mii 5 ani, la „Moldova-Film” a fost rea­li­zat un sin­gur docu­men­tar – „Cli­pa lui Emil Lotea­nu”, din şase epi­soa­de, şi două scurt­me­tra­je: „Pro­bă de inde­pen­denţă”, o copro­du­cţie cu „Memo­ries”, şi „Flu­tu­lus”, menţio­nat la şap­te fes­ti­va­luri inter­na­ţio­na­le. Au mai fost câte­va cola­bo­rări cu regi­zo­rii I. Cobi­leanschi, S. Pro­dan, M. Ţăr­nă, O. Malai sau I. Sado­vschi, „Moldova-Film” con­tri­bu­ind mai mult cu suport teh­nic, spe­cia­li­şti, pla­to­uri de fil­ma­re, lumini, nu şi finan­ci­ar.

Ale­xan­dru Vasi­la­che în stu­dio. Ulti­ma sa pro­duc­ție cine­ma­to­gra­fi­că nu a fost fina­li­za­tă

Actu­a­lul direc­tor spu­ne că a pre­lu­at insti­tu­ţia în 2011 cu dato­rii de aproa­pe 1,5 mili­oa­ne de lei în raport cu alte insti­tu­ţii de stat, agenţi eco­no­mici şi anga­ja­ţii stu­di­o­u­lui. „În pre­zent, nu avem dato­rii, iar anga­ja­ţii au sala­rii la timp”, spu­ne Vasi­la­che. Pen­tru reme­di­e­rea situ­a­ţi­ei, în 2013, San­du Vasi­la­che spu­ne că ar fi fost nevo­it să con­trac­te­ze un cre­dit de 1 mili­on de lei care, în 2016, a fost ram­bu­r­sat. Pen­tru a bene­fi­cia de acest cre­dit, Vasi­la­che spu­ne că a pus în gaj pro­pri­ul apar­ta­ment şi une­le bunuri ale „Moldova-Film”.

Direc­to­rul „Moldova-Film”, Ale­xan­dru Vasi­la­che, în unul din­tre stu­di­o­uri

Astăzi, la „Moldova-Film” sunt vreo 50 de anga­ja­ţi, deşi, pe tim­puri, erau pes­te 1500 de per­soa­ne. Nu doar resur­se­le uma­ne s-au limi­tat.

În 2005, bună­oa­ră, a fost înstră­i­nat labo­ra­to­rul de pre­lu­cra­re a peli­cu­lei, fiind trans­for­mat într-o fabri­că de pre­lu­cra­re a arti­co­le­lor din pie­le. Au mai dis­pă­rut şi pie­se din recu­zi­ta stu­di­o­u­lui, acum în ges­tiu­nea insti­tu­ţi­ei rămânând pes­te 54000 uni­tă­ţi de recu­zi­tă. Dar mai mult decât oame­nii şi recu­zi­ta, sufe­ră peli­cu­le­le.

Patrimoniul naţional, pe cale de dispariţie

Fil­mo­te­ca stu­di­o­u­lui face par­te din patri­mo­ni­ul naţio­nal al cine­ma­to­gra­fi­ei R. Mol­do­va. Aceas­ta este con­sti­tu­i­tă din fil­me artis­ti­ce, ani­ma­ţii, docu­men­ta­re sau pam­fle­te, pes­te 1500 în total, păs­tra­te într-un sim­plu depo­zit.

Fil­mo­te­ca „Moldova-Film” are pes­te 1500 de peli­cu­le, dar con­di­ți­i­le de păs­tra­re și rea­bi­li­ta­re sunt com­pli­ca­te

San­du Vasi­la­che spu­ne că sta­rea fil­mo­te­cii ar fi satis­fă­că­toa­re, chiar dacă peli­cu­le­le sunt sen­si­bi­le la nume­roşi fac­tori şi au nevo­ie de regim spe­cial.

„Încer­căm să întreţi­nem peli­cu­la în con­di­ţii nor­ma­le. Pen­tru aceas­ta menţi­nem umi­di­ta­tea şi tem­pe­ra­tu­ra con­stan­tă atât iar­na, cât şi vara”, spu­ne direc­to­rul. Peli­cu­le­le sunt păs­tra­te în cutii depo­zi­ta­te în boxe spe­ci­a­le.

Gali­na Petren­co mun­ceș­te zile în șir la un apa­rat de monta­re și res­ta­u­ra­re a peli­cu­lei cine­ma­to­gra­fi­ce din arhi­ve

Gali­na Petren­co este fil­mo­te­ca­ră la „Moldova-Film” încă din 1997. Sunt 20 de ani buni de când feme­ia res­ta­u­rea­ză peli­cu­le la sin­gu­ra masă de montat din depo­zi­tul fil­mo­te­cii. Masa datea­ză din anii ’50, seco­lul tre­cut. „Într-un un an şi jumă­ta­te, tre­bu­ie să cură­ţăm toa­tă peli­cu­la. O cură­ţăm cu spirt, dacă are vreo rup­tu­ră, o lipim”, poves­teş­te Gali­na.

Dumi­tru Gro­sei, fost şef al arhi­vei naţio­na­le de film din cadrul Cen­tru­lui Naţio­nal de Cine­ma­to­gra­fie (CNC), ela­bo­ra­se şi un pro­iect pen­tru o arhi­vă naţio­na­lă de film. Aces­ta pre­su­pu­nea con­stru­i­rea unor depo­zi­te moder­ne pen­tru păs­tra­rea peli­cu­lei. Gro­sei spu­ne că, în con­di­ţi­i­le de azi, vom pier­de şi ce avem. El susţi­ne că digi­ta­li­za­rea peli­cu­lei ar fi o solu­ţie, dar până atunci este nece­sa­ră spă­la­rea peli­cu­lei de muce­gai. „Pro­ce­sul este minu­ţi­os, avem nevo­ie de o maşi­nă spe­cia­lă care cos­tă scump, vreo 70 mii de euro. Fran­ce­zii au vrut să ne aju­te, dar la noi e lip­să de con­sens”, spu­ne Gro­sei, adă­u­gând că res­ta­u­ra­rea unei peli­cu­le poa­te dura şi jumă­ta­te de an. San­du Vasi­la­che susţi­ne că digi­ta­li­za­rea ar fi posi­bi­lă, deşi, deo­cam­da­tă, nu este clar cum: „Am făcut dife­ri­te demer­suri şi sper că, în curând, vom avea şi răs­pun­suri pozi­ti­ve”.

Pra­ful, umi­di­ta­tea, expu­ne­rea la lumi­nă, deca­la­jul ter­mic dete­ri­o­rea­ză ire­me­di­a­bil peli­cu­le­le de cine­ma. În pre­zent, în fil­mo­te­ca stu­di­o­u­lui sunt păs­tra­te 169 de fil­me artis­ti­ce, 106 de ani­ma­ţii şi 1240 de docu­men­ta­re. Cel mai vechi film datea­ză din 1954, lan­sat la doi ani după des­chi­de­rea stu­di­o­u­lui. Este vor­ba des­pre fil­mul „Eli­be­ra­rea Mol­do­vei de sub jugul fas­cist”, fiind urmat de „Sovet­ska­ia Mol­da­via”. La „Moldova-Film”, însă, aşa şi nu se ştie exact câte peli­cu­le s-au dis­trus.

Treisprezece filme, dispărute?

Direc­to­rul „Moldova-Film” susţi­ne că, în cola­bo­ra­re cu Româ­nia, a reu­şit să digi­ta­li­ze­ze cinci fil­me. Deşi, în 2014, la Bucu­reşti, au fost duse 18 fil­me, doar cinci ar fi fost digi­ta­li­za­te: „Dimi­trie Can­te­mir” (1973), regi­zor Vlad Iovi­ţă, „Dăni­lă Pre­pe­leac” (1995), regi­zor Tudor Tăta­ru, „Lău­ta­rii” (1972), regi­zor Emil Lotea­nu, „Tunul de lemn” (1986), regi­zor Vasi­le Bres­ca­nu, şi „Bine­cu­vân­ta­re” (1989), regie Ale­cu Deleu. Des­pre soar­ta celor­lal­te 13 fil­me, expe­di­a­te la digi­ta­li­za­re, nu am aflat nimic. Une­le sur­se, sub aco­pe­ri­rea ano­ni­ma­tu­lui, ne-au spus că, pen­tru digi­ta­li­za­rea lor, „Cine­ma­gix” ar fi obţi­nut drep­tul de autor pen­tru cinci ani.

Vale­riu Jereghi, direc­to­rul CNC, con­fir­mă că aces­te fil­me au fost scoa­se din R. Mol­do­va, expli­când că exis­tă un con­tract sem­nat între „Moldova-Film” şi „Cine­ma­gix” la 4 noiem­brie 2014, prin care „Moldova-Film” ar fi cesio­nat 18 titluri de film, pro­pri­e­ta­te a sta­tu­lui R. Mol­do­va şi par­te a patri­mo­ni­u­lui naţio­nal, aspect regle­men­tat de Legea Cine­ma­to­gra­fi­ei.

Obiec­tul con­trac­tu­lui de cesiu­ne sem­nat de „Moldova-Film” şi „Cine­ma­gix” îl con­sti­tu­ie „Gus­tul pâi­nii” (1966), regi­zor Vale­riu Gagiu, „Aceas­tă Cli­pă” (1968), regi­zor Emil Lotea­nu, „Explo­zie cu efect întâr­zi­at (1970), regi­zor Vale­riu Gagiu, „Lău­ta­rii” (1972), regi­zor Emil Lotea­nu, „Dimi­trie Can­te­mir” (1973), regie Vlad Iovi­ţă, „Bătrâ­nii încă­ru­nţesc de tineri” (1974), regie Vasi­le Pas­ca­ru, „Tre­ce lebă­da pe ape” (1982), regie Vasi­le Pas­ca­ru, „Fii feri­ci­tă, Iulia!” (1983), regi­zor Iacob Bur­ghiu, „Isto­ria unui Gal­ben” (1983), regi­zor Vale­riu Gagiu, „Lucea­fă­rul” (1986, Tele­film Chi­şi­nău), regie Emil Lotea­nu, „Tunul de lemn” (1986), regie Vasi­le Bres­ca­nu, „Leru-i ler, pân­ze­le albe” (1991, TV Buci­u­mul), regi­zor Tudor Tăta­ru, „Stra­da Feli­na­re­lor stin­se” (1991), regie Vale­riu Gagiu, „Dăni­lă Pre­pe­leac” (1995), regi­zor Tudor Tăta­ru, „Jana” (2004), regie Vale­riu Gagiu, „Lupii şi Zeii” (2009), regi­zor San­du Vasi­la­che, „Bine­cu­vân­ta­re” (1989), regie Ale­cu Deleu, „Mic dejun” (ani­ma­ţie, 1995-2016), regi­zor Ser­giu Plă­mă­de­a­lă.

Soli­ci­ta­tă de ZdG, Car­men Tri­pa­duş, mana­ge­ra „Cine­ma­gix”, a con­fir­mat sem­na­rea unui con­tract cu „Moldova-Film”. Între­ba­tă cum a achi­tat „Moldova-Film” pen­tru digi­ta­li­za­rea fil­me­lor, ea a menţio­nat că stu­di­o­ul nu a plătit nimic, fără a da alte deta­lii, invo­când că acest acord este con­fi­denţi­al. Şi San­du Vasi­la­che nu a ofe­rit alte infor­ma­ţii. „Ştiu doar că au fost digi­ta­li­za­te cinci fil­me, de cele­lal­te nu ştiu nimic”. Ala Gre­cu, din cadrul ser­vi­ci­u­lui cul­tu­ral al „Moldova-Film”, susţi­ne că cele cinci fil­me digi­ta­li­za­te au fost scoa­se fizic din Mol­do­va, iar res­tul ar fi fost tri­mi­se on-line. „Peli­cu­la şi sune­tul celor­lal­te fil­me au fost tri­mi­se prin link sepa­rat”, spu­ne ea, con­fir­mând că, în schim­bul digi­ta­li­ză­rii, „Moldova-Film” a ofe­rit Româ­ni­ei „drep­tul de difu­za­re pe doi ani”. Niciu­na din sur­se­le con­tac­ta­te nu a putut expli­ca când vor fi gata cele­lal­te 13 fil­me şi dacă ajung sau nu îna­poi în R. Mol­do­va.

6 hectare de teren: arendă pentru non-creaţie

Mai mul­te fil­me de patri­mo­niu au fost duse la Bucu­rești pen­tru digi­ta­li­za­re

Ori­ci­ne tre­ce pe lân­gă „Moldova-Film” obser­vă un panou imens cu inscri­pţia: ARENDĂ. Supra­fa­ţa tota­lă a SA „Moldova-Film” o con­sti­tu­ie şase hec­ta­re. Direc­to­rul stu­di­o­u­lui spu­ne că spa­ţi­i­le stu­di­o­u­lui s-au dat în chi­rie întot­dea­u­na. Potri­vit aces­tu­ia, în pre­zent, pe teri­to­ri­ul stu­di­o­u­lui îşi desfă­şoa­ră acti­vi­ta­tea 45 de com­pa­nii pri­va­te. Vasi­la­che a mai pre­ci­zat că „nu pri­mim niciun ban de la stat, cum se alo­ca ante­ri­or pen­tru pro­du­ce­rea de fil­me, sala­ri­i­le ni le facem sin­guri. S-a for­mat CNC, în care Guver­nul a alo­cat 8 mili­oa­ne de lei, şi spe­răm ca, în curând, să fie orga­ni­zat un con­curs de pro­iec­te la care vom par­ti­ci­pa şi noi. Spe­răm să obţi­nem finanţa­re”.

Ele­na Pas­ca­ru, economistă-şefă la stu­dio, spu­ne că taxa de închi­ri­e­re pen­tru ofi­cii con­sti­tu­ie 122 de lei pen­tru 1 m.p., iar închi­ri­e­rea depo­zi­te­lor – de la 40 până 50 de lei pen­tru 1 m.p.. „Tari­ful e sta­bi­lit de Minis­te­rul Cul­tu­rii şi con­trac­te­le sunt sem­na­te de minis­ter”, mai spu­ne Ele­na Pas­ca­ru. „Din con­tul aren­da­şi­lor, sun­tem ceva mai sta­bili. Ei schim­bă gea­muri, vop­sesc pereţi, fac repa­ra­ţie. Ne bucu­răm că numă­rul de aren­da­şi a cres­cut”, spu­ne eco­no­mis­ta, menţionând că veni­tu­ri­le din închi­ri­e­rea spa­ţi­i­lor se chel­tu­ie în spe­cial pen­tru întreţi­ne­rea şi reno­va­rea stu­di­o­u­lui, pe sala­rii şi ser­vi­cii comu­na­le. În 2011-2017, pen­tru repa­ra­ţia aco­pe­ri­şu­lui, a sis­te­mu­lui de cana­li­za­re, pen­tru res­ta­u­ra­rea pla­to­u­lui de sono­ri­za­re şi pen­tru alte lucrări s-au chel­tu­it aproa­pe 3 mili­oa­ne de lei. Aici şi stu­di­o­u­ri­le de pro­du­ce­re se dau în aren­dă la un preţ de 50-75 de lei m. p.. În aren­dă sunt lua­te şi cos­tu­me­le, şi teh­ni­ca. Din închi­ri­e­rea spa­ţi­i­lor pen­tru ofi­cii şi depo­zi­te „Moldova-Film” câş­ti­gă lunar 200000 mii de lei. Actu­a­la admi­nis­tra­ţie susţi­ne că, în 2011 — 2017, au fost pro­cu­ra­te echi­pa­men­te pen­tru Cine­ma­to­gra­ful Ode­on: un pro­iec­tor de 124 mii de lei, un cal­cu­la­tor de 53 mii de lei, micro­foa­ne în valoa­re de 14 500 de lei şi camere-video în valoa­re de 9800 de lei.

Serialul din viitor: părinţi şi copii, dezamăgiţi

Încă în 2013, stu­di­o­ul „Moldova-Film” a anu­nţat un cas­ting de selec­ta­re a copi­i­lor de 7-18 ani pen­tru a se fil­ma într-un „Seri­al cu copii des­pre copii”. Au tre­cut patru ani de atunci, dar cas­tin­gul mai con­ti­nuă. Între timp, 160 de copii, după cum spu­ne Ala Gre­cu, au fost instrui­ţi de San­du Vasi­la­che în cadrul unor trai­nin­guri. Pen­tru trai­nin­guri, părinţii copi­i­lor au achi­tat lunar câte 450 de lei, dar la fil­mări propriu-zise aşa şi nu au fost vreo­da­tă, deşi de pe urma pro­iec­tu­lui s-au adu­nat 179 mii de lei.

Iuli­an Leu este unul din­tre copi­ii care a tre­cut cas­tin­gul ca să se fil­meze în acest seri­al. Băi­a­tul poves­teş­te că văzu­se la tele­vi­zor publi­ci­ta­te des­pre cas­ting şi a cre­zut că e un pro­iect seri­os. „Eram entu­zi­as­mat. Cre­deam că va fi un seri­al pen­tru copii de dife­ri­te vâr­ste, de la 8 la 18 ani”, poves­teş­te Iuli­an. Cas­tin­gul se desfă­şu­ra la Cine­ma­to­gra­ful Ode­on, unde copi­ii tre­bu­iau să pre­zin­te un număr artis­tic pen­tru a li se eva­lua capa­ci­tă­ţi­le. Iuli­an spu­ne că a plătit pen­tru par­ti­ci­pa­re la cas­ting 150 de lei, iar res­pon­sa­bil de cas­ting era San­du Vasi­la­che şi două doam­ne.

După pre­se­le­cţie, atât el, cât şi alţi copii au fost invi­ta­ţi de către orga­ni­za­tori şi li s-a spus că au intenţii seri­oa­se, vor să facă un seri­al bun, iar pen­tru aceas­ta tre­bu­iau să par­ti­ci­pe la un trai­ning. Instru­i­rea avea loc sâm­bă­ta, timp de o oră, şi cos­ta 450 de lei pe lună. „Trai­nin­gu­ri­le mi se păreau ciu­da­te. Eram îndem­na­ţi să imi­tăm mâţa, broas­ca sau vaca”, spu­ne Iuli­an, expli­când că, une­ori, nu par­ti­ci­pa la ore, deo­a­re­ce exer­ci­ţi­i­le i se păreau bana­le: ba reci­tau vreo poe­zie, ba tre­bu­iau să plân­gă pe sce­nă. Ini­ţi­al au fost anu­nţa­ţi că vor fi instrui­ţi şase luni, dar a durat mai mult.

Iuli­an spu­ne că, între timp, nu li s-a mai spus nimic de fil­mări. Înce­ta­se să mai frec­ven­te­ze, dar şi să plă­teas­că. La un moment dat, a fost che­mat la pro­be de cos­tum. „Am îmbră­cat un cos­tum, ne-au făcut câte­va poze, apoi ne-au zis că o să ne tele­fo­ne­ze, fiind soli­ci­ta­ţi să plătim dato­ri­i­le pen­tru trai­ning”, spu­ne dez­a­mă­git Iuli­an, pre­ci­zând că aşa şi nu a înţe­les des­pre ce va fi seri­a­lul.

Teo­dor Guţu este tatăl unei feti­ţe care a tre­cut cas­tin­gul şi a frec­ven­tat trai­nin­gu­ri­le pen­tru acest seri­al. El a con­fir­mat că exer­ci­ţi­i­le erau sim­plis­te, copi­i­lor cerându-li-se să imi­te dife­ri­te ani­ma­le. Alte­ori li se cerea să citeas­că Sha­kes­pea­re. „Cum să citeas­că ei Sha­kes­pea­re, dacă ei habar nu au cine-i ăsta? Per­so­nal am fost împo­tri­vă, dar fii­ca insis­ta. Până la urmă, i-am per­mis”, spu­ne Teo­dor Guţu. După luni de trai­ning şi sume impor­tan­te de bani con­su­ma­ţi, văzând că fil­mă­ri­le nu mai au loc, aces­ta nu i-a mai per­mis fii­cei să mear­gă la trai­nin­guri. Mai târ­ziu a înţe­les că, de fapt, toţi copi­ii care au par­ti­ci­pat la cas­ting au fost admi­şi la trai­ning. Cei cu care am reu­şit să dis­cu­tăm au con­fir­mat că nu au mai par­ti­ci­pat la fil­mări.

Cas­tin­gul şi trai­nin­gu­ri­le plăti­te con­ti­nuă şi astăzi. Ala Gre­cu spu­ne că pro­iec­tul a fost sto­pat din lip­sa resur­se­lor finan­ci­a­re. Pe de altă par­te, San­du Vasi­la­che ne comu­ni­ca­se că ulti­me­le fil­mări la acest seri­al au avut loc acum două luni. Nimeni nu ne-a putut vor­bi des­pre con­cep­tul fil­mu­lui, des­pre echi­pa de fil­ma­re, des­pre cos­turi sau des­pre fina­li­ta­tea fil­mu­lui.

Cele mai mari studiouri, ocolite de cineaşti

Tot mai puţini cinea­şti susţin că ar fi avut în ulti­mii ani cola­bo­rări de suc­ces cu „Moldova-Film”. Prin­tre puţi­nii care con­fir­mă o ata­re cola­bo­ra­re este Igor Cobi­leanschi. „Saşa, Gri­şa şi Ion” e o pro­du­cţie rea­li­za­tă la „Moldova-Film”, iar la scurt­me­tra­jul „Cole­cţia de aro­me” „Moldova-Film” este copro­du­că­tor. Cobi­leanschi a mai pre­ci­zat că situ­a­ţia ar fi difi­ci­lă nu doar la acest stu­dio. „Vii­to­rul cine­ma­to­gra­fi­ei de la noi e împă­rţit între alte stu­di­o­uri mai mici, mai mari, între regi­zori şi între oameni care fac par­te din indus­trie şi văd un vii­tor sigur, dar ane­vo­ios”, sub­li­ni­a­ză Cobi­leanschi. El a mai afir­mat că, în pre­zent, acest stu­dio are une­le avan­ta­je faţă de alte­le, dis­pu­nând de cele mai mari pla­to­uri, dar com­pe­ti­ţie ori­cum exis­tă. „Da, a fost mai bine, dar toţi cinea­ş­tii din Mol­do­va erau con­cen­tra­ţi între zidu­ri­le unui stu­dio, acum fie­ca­re e cu casa lui de pro­du­cţie, sunt alte vre­muri”, con­chi­de cineas­tul. Regi­zo­rul şi pro­du­că­to­rul de film Vale­riu Jereghi recu­noa­ş­te că nu cola­bo­rea­ză cu „Moldova-Film” pen­tru că stu­di­o­ul nu cre­ea­ză con­di­ţii ega­le de cola­bo­ra­re pen­tru toţi.

Regi­zo­rul Ale­xan­dru Vasi­la­che a deve­nit direc­tor la „Mol­do­va Film” în 2011. Recent, el a fost ales de Par­la­ment în fun­cţia de mem­bru al Con­si­li­u­lui de Obser­va­tori al Companiei„Teleradio-Moldova”.

Parascovia SPIC

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *