Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Moldova: bătrâneţe fără tinereţe

Moldova: bătrâneţe fără tinereţe

R.Moldova riscă să devină cea mai îmbătrânită ţară din Europa, cu peste o jumătate de milion de persoane în etate, adică trecute de vârsta de 60 de ani. Speranţa de viaţă mai lungă şi rata redusă a natalităţii sunt printre factorii care determină ritmul accelerat al acestui proces de îmbătrânire.

Profesorul Jozeph Troisi, directorul Institutului ONU pentru Îmbătrânire din Malta, prezent la şedinţa Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare din R.Moldova, a recomandat, în primul rând, formarea unui Centru Naţional de Demografie, despre care politicienii vorbeau încă în 2008. O altă recomandare făcută de profesorul Troisi este reîntoarcerea tinerilor plecaţi peste hotare.

La 1 ianuarie 2010, în R.Moldova erau înregistraţi 624 570 de pensionari. În 2011, potrivit datelor oferite de Compania Naţională de Asigurări Sociale, sunt înregistraţi peste 627 de mii de beneficiari de pensii şi alocaţii sociale de stat. Coeficientul îmbătrânirii populaţiei depăşeşte 13%, de aceea R.Moldova este considerată o “ţară îmbătrânită”. Joseph Troisi spune că Franţa şi Italia s-au confruntat cu asemnea tendinţe, dar guvernele au identificat soluţii, una dintre ele fiind majorarea vârstei de pensionare.

Mai multe pensii. Cine plăteşte?

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimul trimestru al anului 2010, populaţia ocupată în câmpul muncii a constituit 1076, 3 mii persoane. Fiecare angajat contribuie la formarea fondului de asigurări sociale, din care, ulterior, sunt achitate pensiile. Astfel, 6% din salariul unei persoane sunt redirecţionate lunar către aceste fond, iar angajatorul este obligat să plătească 23%. În prezent, două persoane salariate contribuie la pensia unei persoane în etate. Presiunea asupra sistemului de asigurări sociale va continua să crească, consideră specialiştii, la fel ca şi numărul persoanelor în etate.

Astfel, până în anul 2050, peste o treime din populaţie va avea peste 60 de ani. În condiţiile în care îmbătrânirea populaţiei sporeşte, iar tinerii aleg calea migraţiei, apare problema: cine va mai plăti pensii pentru cei care contribuie acum la fondul asigurărilor sociale? Una din cauzele acestei situaţii, în opinia profesorului Troisi, este vârsta de pensionare în R. Moldova: femei – 57, bărbaţi – 62 de ani. El consideră ca dacă vârstele de pensionare s-ar egala, atunci ar apărea o echitate în mărimea pensiilor. Conform ultimelor estimări, cca 90 % dintre pensionari primesc lunar mai puţin de o mie de lei.

Egalitate pentru pensionari

În acest an, Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care vârstele de pensionare pentru procurori, poliţişti, judecători şi funcţionari vor creşte gradual, până vor atinge nivelul general. Tot în 2011, pensiile vor fi indexate cu 7,8 %, iar pensia medie va constitui 901 lei. În 2010, cele mai mari pensii, conform datelor CNAS, au  fost ale deputaţilor – 6433 de lei, ale foştilor membri ai Guvernului – 6678 de lei, ale funcţionarilor publici – 1800 de lei şi ale aleşilor locali – 2343 de lei.

Mor mai mulţi decât se nasc

O altă cauză a îmbătrânirii accelerate a populaţiei R.Moldova este rata redusă a natalităţii. Profesorul Troisi a declarat că doar Vaticanul înregistrează o natalitate mai joasă decât R. Moldova. Fiecare femeie trebuie să nască cel puţin doi copii, ca să se înregistreze o stabilizare a situaţiei. Anul trecut, în R.Moldova s-au născut peste 37 mii de copii, însă au decedat aproximativ 40 mii de persoane. Directorul Institutului ONU din Malta subliniază că, în R. Moldova, se înregistrează o tendinţă de mortalitate, printre bărbaţii până la 65 de ani, îmbătrânirea fiind de genul feminin.
Pentru stimularea natalităţii, Guvernul R.Moldova a majorat periodic mărimea indeminizaţiei unice la naştere şi a indeminizaţiei pentru creşterea copilului. În 2011, acestea au fost majorate cu 300 de lei. Un raport al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă din 2009 arăta că decizia privind naşterea copilului este influenţată de o serie de factori de o complexitate mai mare decât indemnizaţiile primite în primii trei ani de viaţă ai copilului.

„Veniţi acasă”

Aşa cum şi-au propus şi autorităţile în ultimii ani, expertul din Malta ne îndeamnă să determinăm tinerii plecaţi în străinătate după bani să revină acasă, creându-le oportunităţi şi o viaţă mai bună aici. El spune că marea problemă a autorităţilor este lipsa unei baze de date comune, care ar conţine numărul migranţilor peste hotare. Este îngrijorător că, deocamdată, cifra exactă a celor plecaţi rămâne necunoscută.

Fondarea Centrului Naţional de Demografie ar rezolva această problemă, însă din 2008 şi până acum nu a putut fi luată o decizie legată de instituţia pe lângă care ar trebui să funcţioneze acesta. Unii propun ca Centrul să fie deschis în cadrul Academiei de Ştiinţe, alţii îl văd pe lângă Biroul Naţional de Statistică. Profesorul Troisi consideră că Centrul Demografic ar trebui să fie unul apolitic şi să colaboreze cu toate instituţiile interesate de aceste probleme. “Suntem singurul stat din Europa şi din fosta URSS care nu are un Centru Naţional de Demografie”, declara Boris Gâlcă, directorul Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie din Moldova (UNFPA), într-un interviu acordat ZdG.

Expertul din Malta a vorbit despre două exemple în lume, care sunt bune de urmat şi pentru R.Moldova: crearea unui Consiliu Naţional al Persoanelor în Etate şi adoptarea unui Plan de Acţiuni Naţional. Într-o discuţie cu masteranzii cursului de demografie de la ASEM, profesorul Troisi spunea despre situaţia critică a R. Moldova, însă studenţii l-au asigurat că vor aduce schimbarea, mult aşteptată şi l-au invitat peste zece ani, să vadă o nouă Moldovă.

Natalia Dabija