Moartea bebeluşului: malpraxis la nivel de sistem?

Un medic acuză factorii de decizie din sistemul de sănătate de malpraxis şi dosirea cauzelor reale ce duc, anual, la invalidizarea a circa o mie de copii, precum şi la unele decese. Medicul susţine că nici copilul de 4 luni de la Recea, Străşeni, şi nici mulţi alţi copii cu diverse patologii sau traume ale sistemului nervos, obţinute la naştere, nu ar deceda şi nu ar rămâne infirmi în cazul profilaxiei cu anticonvulsive la vaccinare şi al informării medicilor de familie şi părinţilor despre riscurile existente. Ministerul Sănătăţii nu şi-a expus până în acest moment poziţia faţă de acuzaţiile ce i se aduc, deşi a fost solicitat în acest sens în repetate rânduri.

Tatiana Cibotaru, mama copilului de la Recea, care a decedat la o zi de la vaccinare, ne-a povestit că nici acum, la aproape două luni de la tragica întâmplare, nu-i este deloc uşor. Ea spune că aude vorbe prin sat că ar fi vina ei pentru moartea singurului său fiu. Totuşi, Tatiana înclină să creadă rezultatelor expertizei, potrivit căreia pruncul ar fi avut un început de pneumonie ce nu putea fi depistat. La început, însă, constatarea medicilor s-ar fi axat pe imunitatea redusă a micuţului şi pe inima slabă, care n-a rezistat la reacţia prea puternică a vaccinului. Chiar dacă e convinsă că vina este a medicului, care nu i-a ascultat corect fiul înainte de vaccinare, Tatiana Cibotaru nu este decisă, deocamdată, să caute dreptate în instanţă şi spune că, împreună cu soţul, îşi mai doresc copii.

Tatiana afirmă că a dus sarcina bine, chiar dacă i s-a întâmplat să răcească, să treacă prin mai multe situaţii de stres sau să nu respecte cu stricteţe regimul alimentar. Naşterea a fost provocată de un efort fizic, cu o săptămână mai devreme de termen, iar în lipsa lichidului placentar, medicii de la maternitate i-au făcut perfuzii şi au fost nevoiţi să recurgă şi la apăsarea pe burtă, pentru a ajuta apariţia pe lume a fătului. În aceste condiţii, durata naşterii a fost de circa trei ore şi jumătate, iar primul plâns al copilului n-a fost unul deplin. Din cauza stresului, nu a avut cu ce să-şi alăpteze copilul, care a primit doar hrană artificială. “Mai aveam o săptămână până la termen şi, în ziua în care am născut, trebuia să merg la doctor, ca să-mi treacă în cartelă  rezultatele controalelor anterioare, deoarece, de multe ori, nu era asistenta”, precitează Tatiana.

Expus riscului de convulsii

Ion Iliciuc, neuropediatru cu o experienţă de peste 30 de ani, apreciază că descrierea de mai sus a circumstanţelor din timpul sarcinii şi al naşterii denotă semnalmente clare ale faptului că pruncul de la Recea era expus riscului de a face convulsii la o temperatură a corpului de peste 38 de grade. “Un copil fără vreo problemă de sănătate nu face convulsii. Există copii care, la febră de 40 de grade, nu au accese epileptice, iar un copil cu semnalmentele celui de la Recea poate avea accese chiar şi la 37,5 grade. E o reacţie nespecifică, nu o boală”, a accentuat Iliciuc. Copilul de la Recea a crescut până la 4 luni practic sănătos, dar era expus acestui risc şi din cauza că, în prezent, vaccinurile se importă din India şi sunt de o altă calitate, iar pe alocuri nu se asigură întocmai lanţul frigorific şi acestea capătă alte proprietăţi, mai toxice. În astfel de cazuri, copiii, nefiind pregătiţi, dau febră, convulsii şi rămân invalizi sau decedează, subliniază expertul.

Mama copilului spune că, în cele 4 luni de viaţă, fiul său a fost consultat doar de medicul de familie. Chiar dacă, la 3 luni, i s-a recomandat un control medical la neuropediatru, Tatiana constată că nu a reuşit, pentru că nu se făceau programări, iar listele erau completate pe luni înainte. Tot în cadrul vizitei la medic de la 3 luni a fost anunţată când să se prezinte pentru următorul vaccin. Medicul de familie i-a spus că pruncul său este sănătos şi nu necesită pregătire pentru vaccinare. “Nu mi s-a spus de vreo pregătire pentru vaccin. Medicul a constatat că este sănătos, adaugă bine în greutate”, îşi aminteşte Tatiana. Mama copilului decedat susţine că nici la maternitate şi nici mai târziu nu a fost informată despre riscul ca fiul său să dea convulsii la temperatura de peste 38 de grade.

Paracetamol în caz de febră

Tatiana Cibotaru precizează că a mers la medic pentru vaccinare într-o zi de luni. În seara aceleiaşi zile, a descoperit că băieţelul are febră. “La început avea 37, apoi s-a ridicat la 38 de grade. I-am pus o lumânărică de paracetamol. Cum mi s-a spus, aşa am făcut”, a menţionat mama copilului. Pe la ora 23:00, Tatiana şi-a verificat copilul şi a văzut că se sufoca: dădea din mânuţe şi era un pic vânăt la faţă. Părinţii copilului au chemat salvarea, iar între timp i-au făcut masaj la inimioară, mânuţe şi picioruşe, dar el nu reacţiona. “Copilul nu mai reacţiona, dar de respirat, respira”, a adăugat Tatiana. La sosirea ambulanţei, peste vreo oră, medicilor nu le-a mai rămas decât să constate decesul, precizează Ion Cibotaru, tatăl copilului.

Contrar rezultatelor expertizei medicale, Ion Iliciuc susţine că decesul copilului de la Recea a fost provocat de convulsii. Neuropediatrul susţine că, în caz de infecţie, intoxicaţie, traumă cerebrală sau vaccinare, aceşti copii riscă să dea reacţii sub formă de convulsii, care pot trece în status epileptic şi apoi în edem cerebral, după care, dacă această reacţie nu este stopată, consecinţele sunt ireversibile: invaliditate sau deces. Ca metodă de prevenire a acestor reacţii, Iliciuc susţine că le-a propus autorităţilor, acum 20 de ani, pregătirea unor categorii de copii pentru vaccinare cu anticonvulsive, dar n-a fost auzit şi chiar a fost exclus ulterior din comisiile ce examinează cauzele de deces sau invaliditate la copii.

Argumentele ştiinţifice

Solicitat să comenteze declaraţiile lui Ion Iliciuc, Petru Stratulat, director adjunct pentru ştiinţă al Institutului de Cercetări Ştiinţifice “Centrul Mamei şi Copilului”, a menţionat că practicile din R. Moldova se bazează pe standarde europene, protocoalele naţionale şi medicina bazată pe dovezi. “În conformitate cu medicina bazată pe dovezi, există indicaţii concrete privind copiii care trebuie pregătiţi pentru vaccinare şi care nu”, a precizat Stratulat.

Reprezentantul Institutului a specificat că există o anumită categorie de copii cu reacţii alergice, precum astmul bronşic, dermatitele alergice etc., pentru care se aplică scheme speciale de pregătire. La fel şi în cazul celor cu maladii cronice, cărora li se controlează starea de imunitate şi li se stabileşte schema de pregătire. Nu e cazul ca tuturor copiilor să li se administreze anticonvulsive, iar grupurile de risc sunt diferite. Aceste grupuri se referă la maladiile cronice, dar aceşti copii au un anumit statut şi lor li se stabileşte o pregătire specială pentru vaccinare. “Dacă în primul an de viaţă un copil are stări de viroză mai mult de trei ori, el deja face parte din grupul de risc. În acelaşi timp, copilul care se naşte prematur, dar pe parcurs se dezvoltă odată cu ceilalţi copii, nu va face parte toată viaţa din vreun grup de risc”, a concretizat Stratulat.

Recomandările ministerului

Cu referire la administrarea anticonvulsivelor, expertul de la Linia fierbinte a Ministerului Sănătăţii a precizat că acest lucru este decis în mod individual. Pe lângă faptul că e la evidenţa medicului de familie, la vârsta de trei luni, copilul trebuie consultat de medicul pediatru şi neuropediatru, în cazul în care există vreo problemă de sănătate. Atunci se decide. În linii generale, nu se face pregătire pentru vaccinare. Medicul de familie e responsabil de persoanele înregistrate pe lista sa, de tot ce ţine de sănătatea lor. În cazul copiilor cu anumite probleme de sănătate, totul se coordonează la nivelul unei comisii. Aceasta se convoacă ori de câte ori e necesar, dacă este vorba de imunizare. De aceea, dacă au existat anumite probleme la naştere, până la vârsta de patru luni copilul trebuie să fie consultat de neuropediatru, a mai specificat expertul Ministerului Sănătăţii.

La rândul său, Ion Iliciuc e de părere că 60-70% dintre copiii cu probleme de sănătate trebuie pregătiţi cu anticonvulsive pentru vaccinare. Copiii din categoriile expuse riscului de edem cerebral sunt de vârstă fragedă – de până la 3 ani, când se încheie procesul de formare a sistemului nervos ca structură anatomică. “Niciun copil expus acestui risc nu ar rămâne invalid, nu ar deceda, dacă l-am trata corect, dar în practică o parte dintre ei se invalidizează, circa o mie pe an. Trebuie să existe o strategie unică a Ministerului Sănătăţii în această privinţă ca lucrurile să fie clare atât pentru medicii de familie, cât şi pentru părinţi”, a conchis Ion Iliciuc.

Cristian BUNESCU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vera

    Daca ascultam medicii,mai ales pe acel de familie, astazi aveam sa am un copil bolnav sau sa-l pierd cu totul!
    Fara sa gindeasca, medicii indica copiilor mici:dimedrol.fenobarbital,vit.C,sulfadimezin si alte medicamente, care deregleaza sistemul organic in dezvoltare, facind copii sa dee ochii peste cap, sa plinga incontinuu,zbatindu-se in mainile mamelor rosii ca racii…Daca copului i se da mai mult de 5 zile medicamentul:Fenobarbital, el risca sa ramina toata viata cu handicap;la o virsta matura sa judece ca copiii mici!
    Am un copil sanatos – student,nu i-am dat niciodata medicamente,desi i-mi propuneau difetite proceduri,cum se fac la toti nou-nascutii.
    Multumesc intuitiei mele, ca nu l-am incredintat medicilor, pentru a se practica cu copilul meu, pentru a-si aplica cunostintele acumulate in viata!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *