Milioanele migranţilor îi lasă fără pensii

Migranţii care muncesc la negru în străinătate riscă să rămână fără pensii atunci când vor atinge vârsta de pensionare sau ar putea primi pensii minime, de circa 600 de lei. Fenomenul migraţiei în R. Moldova a luat amploare acum 15 ani. În prezent, peste 600.000 (cifra oficială) de cetăţeni ai R. Moldova s-ar afla peste hotare (circa 40% din forţa de muncă activă). Cei mai mulţi dintre aceştia muncesc la negru. Destinaţia principală a cetăţenilor moldoveni sunt ţările UE, în special Italia, Franţa, Spania, Portugalia şi Germania. Şi Federaţia Rusă constituie o destinaţie frecvent solicitată de către cetăţenii R. Moldova.

Potrivit informaţiilor oficiale, vârsta medie a migranţilor e de 30-45 de ani, constituind forţa de muncă cea mai activă. În astfel de circumstanţe, în repetate rânduri, autorităţile R. Moldova îi sfătuiesc pe cetăţeni să semneze contracte cu Casa Naţională de Asigurare Socială (CNAS), care le-ar permite, ajungând la bătrâneţe, să primească pensii. În lipsa unor astfel de contracte, migranţii vor primi pensii minime, de 600 de lei, şi indemnizaţii de doar 90 de lei, arată un studiu al IDIS “Viitorul”.

Angela Roadedeal munceşte de 12 ani în Italia. “Am plecat deoarece salariul de asistentă medicală era mic şi nu ne puteam descurca”, spune femeia. În cei 12 ani, cinci a lucrat ilegal, iar apoi şi-a legalizat activitatea. “În toată această perioadă, nu am achitat nicio contribuţie. De când mi-am perfectat actele, achit în fiecare lună, dar nu ştiu ce pensie aş putea avea în R. Moldova, atunci când voi reveni acasă”, mai spune ea.

Ambasadele au mult de lucru la capitolul informare

Valentina Şerbu, şefa Asociaţiei Obşteşti “Familia mea”, spune că moldovenii nu dispun de astfel de contracte pentru că nu ştiu despre existenţa lor: “Ambasadele au mult de lucru la capitolul informare. Sarcina cade pe umerii instituţiilor statului”.

În pofida eforturilor depuse de autorităţi pentru a asigura, prin acorduri bilaterale, conexiunea migranţilor la sistemele de protecţie socială din ţările gazdă şi conectarea acestor sisteme între ambele state, numărul migranţilor care contribuie la fondul de pensii în ţara gazdă constituie doar 6%. Aceste date demonstrează că majoritatea migranţilor actuali nu se vor încadra complet în sistemul de protecţie socială la bătrâneţe – ei vor beneficia, mai degrabă, de pensii incomplete, minime sau în general nu vor putea beneficia de pensii.

“În sistemul asigurărilor sociale din R. Moldova practic nu intră plăţi în afară de cele acordate după principiul solidarităţii, de protecţie beneficiind doar persoanele asigurate. Drept urmare, persoanele care muncesc peste hotare, revenind acasă, vor putea pretinde la pensii doar în baza stagiului de cotizare sau, în cazul în care acesta este prea mic, la o pensie minimă. Totodată, aceste persoane au posibilitatea să contribuie la fondul de pensii, semnând contracte individuale cu CNAS. Această opţiune, însă, nu este valorificată. În 2010, de altfel ca şi în anii precedenţi, au fost înregistrate puţin peste o mie de astfel de contracte. Pe de altă parte, migranţii care, reveniţi acasă la bătrâneţe, nu pot beneficia de asistenţă în cadrul sistemului de protecţie socială, au posibilitatea să beneficieze de ajutor social, conform legii cu privire la ajutor social, sau de alocaţii sociale pentru persoanele vârstnice. Din 2010, aceste ajutoare constituie 89 de lei pe lună. În viitor, aceste persoane vor reprezenta un risc de presiune asupra sistemului de asistenţă socială, în cazul în care nu vor fi încadrate în cel de protecţie socială”, explică Valentina Şerbu.

Sistemul de protecţie socială, tratat cu neîncredere

Ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, spune că, în acest sens, “R. Moldova nu oferă prea multe alegeri pentru un migrant”. “În anul 2010, am avut doar 1300 de contracte individuale încheiate pe cont propriu cu CNAS, iar acest fapt vorbeşte despre neîncrederea şi neatractivitatea sistemului nostru de protecţie socială în ochii migranţilor”, recunoaşte Buliga, specificând că R. Moldova nu le oferă migranţilor alternative cum ar fi fonduri private sau alte fonduri speciale de pensii, decât cele care există.

“Dacă o persoană nu are niciun fel de contribuţie, nu poate pretinde nici la pensia minimă, singura plată fiind alocaţia socială, care constituie 90 de lei. E tot la ce poate pretinde o persoană care nu a contribuit la formarea pensiei sale”, explică Valentina Buliga.

Ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a mai menţionat şi faptul că, în 2011, R. Moldova a semnat acorduri bilaterale cu Austria, Estonia, Cehia, Portugalia, Bulgaria şi România. Aceste acorduri le oferă persoanelor, atunci când ating vârsta de pensionare sau când în viaţa lor survine vreun risc, dreptul de a primi prestaţii financiare în conformitate cu prevederile legale.

“În Rusia şi Italia avem cei mai mulţi cetăţeni. La 5 iunie 2011, a fost semnat un acord între R. Moldova şi Guvernul Republicii Italiene în domeniul migraţiei de muncă. Totodată, a fost semnat şi un Protocol de implementare a acestui acord. Se preconizează ca, la sfârşitul lunii mai, un acord similar să fie semnat cu Federaţia Rusă. Acesta va reglementa situaţia moldovenilor plecaţi în Federaţia Rusă şi îi va ajuta să beneficieze de protecţie şi de salariile promise la început, când se angajează, şi multe alte garanţii pe care le merită moldovenii aflaţi acolo la un loc de muncă”, mai spune Valentina Buliga.

Pensie de cel puţin 40 % din salariul mediu pe ţară

“În prezent, avem o situaţie pe care nu o mai putem tolera. Avem pensionari săraci, pentru că unii dintre ei au activat în domenii care i-au condamnat din start la sărăcie, cum ar fi sectorul agrar. Contribuţia lor la fondul de asigurări sociale este foarte mică în raport cu pensiile pe care le primesc. Avem o vârstă de pensionare pe care, la etapa actuală, trebuie să o păstrăm, pentru că atât timp cât speranţa de viaţă nu este prea înaltă şi calitatea vieţii este cea pe care o avem, nu putem atinge vârsta standard de pensionare. Însă, avem rezerve interne. Avem o serie de cetăţeni care iese la pensie la vârsta de 40 sau de 52 de ani. Nu putem avea astfel de diferenţe: cineva trebuie să muncească doar 13 ani şi poate beneficia de pensie, altcineva doar 8 sau chiar 2 ani. În caz de pierdere a locului de muncă, revenind în R. Moldova, cetăţeanul se poate înregistra ca şomer pentru a primi un ajutor, poate beneficia de ajutor social în funcţie de structura familiei”, explică Valentina Buliga.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, orice pensionar din R. Moldova trebuie să primească o pensie de cel puţin 40 % din salariul mediu pe ţară. Asta înseamnă că, în 2007, cea mai mică pensie urma să fie de 1.000 de lei.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, aproape 33% dintre cei plecaţi peste hotare au 23-34 de ani. Puţin peste 22% au 15-24 de ani şi tot atâţia au circa 44 de ani. În acelaşi timp, doar 4% dintre migranţi au peste 55 de ani şi niciunul dintre aceştia nu are peste 65 de ani. Banca Mondială estimează că, în 2012, volumul transferurilor în R. Moldova va fi de peste 1,5 miliarde USD.

În scopul facilitării migraţiei legale, inclusiv migraţia circulară şi temporară, UE şi R. Moldova au semnat, în iunie 2008, Declaraţia Comună privind Parteneriatul de Mobilitate. Proiectul “Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a pieţei muncii şi de reîntoarcere a migranţilor” a fost instituit în cadrul acestui Parteneriat şi acordă în prezent suport cetăţenilor moldoveni aflaţi în ţară şi în străinătate pe mai multe direcţii.

Daniela ARTANCIUC

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Maya La Guta

    Oare cineva să gîndeşte la pensie? Mulţi înţeleg că posibil nici nu o să ajungă la vîrsta aceasta.

  2. Sergu Spinu

    Nu va deranjati oameni buni ca romii din Moldova nu lucreaza nicaeri,nu plates mimic,nu declara mimic si au de toate.
    Pentru ei tragem noi jugul ca boul ce-l castrat.
    Tata meu sarmanul a lucrat 40de ani in kolhoz si prima pensie a venit cu o zi mai tirziu dupa moarte pe care neau impus so intoarcem.
    Sfatul meu este ca sa va faceti mici afaceri familiare ca sa puteti avea grija unul de altul SI NU UITATI DIN TIMP SA VA PROTEJATI SANATATEA CA LA UN MOMENT DAT SA NU DEVENITI POVARA PE CAPUL ALTORA, SA AVETI O BATRINETA FRUMOASA SI SANATOASA.

  3. Piroanda

    Cum indraznesti,mai Sergu,sa ponegresti pe cei mai saraci cu palate,cei mai muncitori care se feresc de dreptul la munca,cei mai cinstiti,ca nici nu ramane negru pe unde trec? Ma mir ca nu te-au cenzurat,doar e discriminare sa spui lucrurilor pe nume in Moldova.
    Nu stiam ca tiganii in Moldova se numesc ‘romi’,cine i-a numit asa? Daca am avea si noi asa calitati,oare ce-ar mai cenzura si papa si multi alti dornici de haleava?

  4. vera

    O SCHIMBARE

    Ne bucuram de libertate
    Ca si dracul de tamiie,
    Asteptind bine,sa fie:
    La unii obrazul creste
    Ca tureatca se-ntareste,
    Pe cind unii – mai de jos
    Au ramas – nenorocosi:
    Fara pensii,doar cu-n os,
    Muncind, la negru,din gros;

    Ai ramas popor, tot prost!

  5. eu

    AR FI BINE, CA ACEST ARTICOL SA-L CITEASCA SI CEI DIN ASA ZISELE DIASPORE, CA IN ULTIMUL TIMP SUNT TARE INGRIJORATI DE SOARTA MINORITATILOR SEXUALE SI M AI VOR INCA SI MINISTERE!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *