Medicul de familie aşteaptă un nou şef?
Zilele trecute, un grup de medici ne-a semnalat la redacţie că se preconizează unele modificări în sistemul de asistenţă medicală primară care, cred ei, ar afecta mersul reformei deja începute de câţiva ani. Medicii consideră că noile modificări ar putea afecta autonomia Centrelor de asistenţă medicală primară, iar acest lucru ar avea efecte nedorite asupra deservirii cetăţenilor, suplinind sistemul cu noi şefi.Într-o scrisoare remisă la redacţie, medicii comunică faptul că fiecare centru de sănătate din sat trebuie să fie autonom – să-şi primească banii şi să-i gestioneze în favoarea pacientului. „După cum cunoaşteţi, la sovietici, medicul-şef al spitalului raional conducea totul: urgenţa, spitalul, medicina din sate. Aceste servicii au scopuri şi obiective diferite şi nu pot fi adunate într-un ceaun”, susţin medicii, adăugând că un sistem de sănătate se bazează pe descentralizare, echitate, eficacitate.
E necesar un coordonator mai mare
Am decis consultarea autorităţilor naţionale din domeniul medical în această problemă. Mihai Magdei, viceministru al Sănătăţii, a declarat pentru ZdG că nu se planifică reforma sistemului de activitate al Centrelor de Asistenţă Medicală Primară (AMP), dar se preconizează o reformă a modului de coordonare a acestora. „Acum, în instituţiile medicale din raioane sunt câte trei-patru-cinci conducători. Lipseşte un coordonator, care ar fi un liant între toţi. Deci, modificările ar consta în faptul că va fi o persoană care va coordona toţi aceşti şefi ai instituţiilor medicale, pentru ca ele să funcţioneze mai bine. Înainte era medicul-şef din raion sau Direcţia raională de Sănătate. Acum, în teritoriu, sunt câţiva conducători – şi cel de la Urgenţă, şi cel de la Spital, şi cei din Centrele de sănătate. E nevoie să fie unul care ar coordona activitatea lor. În rest, se menţine autonomia financiară a AMP şi toate celelalte reforme vor fi menţinute”, a conchis Magdei, sugerându-ne să vorbim, totuşi, cu Vitalie Grama, viceministrul Sănătăţii, responsabil de domeniul AMP.
Am solicitat şi opinia reprezentanţilor OMS în Moldova. Acolo ni s-a spus că reformele iniţiate acum câţiva ani în Moldova au fost susţinute atât de OMS, cât şi de alte structuri internaţionale, dar că nu sunt informaţi cu privire la modificările planificate în sistemul de asistenţă medicală primară. Totuşi, ni s-a sugerat să solicităm opinia specialiştilor din Moldova, care lucrează în domeniu şi cunosc bine situaţia. Ne-a fost recomandată Ala Nemerenco, specialist principal al Ministerului Sănătăţii în medicina de familie, directoare a Clinicii Universitare de AMP, «care a studiat problema şi cunoaşte standardele”.
Autonomia nu are nevoie de şefi noi
Ala Nemerenco apreciază reformele iniţiate în ultimii ani în sistemul medical din R. Moldova şi consideră că autonomia AMT nu are nevoie de confirmări suplimentare. „În favoarea autonomiei, pot fi aduse multe exemple. Un studiu efectuat la Şcoala de Sănătate Publică J. Hopkins din SUA în 2002 a demonstrat că un sistem de asistenţă medicală primară puternic este cel mai bun pentru naţiune şi că ţările cu o orientare slabă către sectorul de medicină primară suportă costuri şi cheltuieli mai mari, înregistrând performanţe mai reduse, în special la domeniul speranţa de viaţă sau supravieţuirea copiilor. În ultimii 15 ani, cele mai multe din ţările lumii au promovat reforme în sistemele de asistenţă medicală primară, ceea ce le-a permis să conserve cheltuielile care le aveau anterior», susţine Ala Nemerenco.
Ea a mai adăugat că OMS optează pentru asigurarea accesului întregii populaţii la servicii medicale, când AMP apare ca o metodă de coordonare la toate nivelele. «Dacă înainte se considera că AMP, fiind ieftină, necesită investiţii neimportante, astăzi OMS declară că AMP necesită investiţii serioase, dar în schimb asigură un coraport între preţ şi calitate mult mai bun decât alte alternative», explică specialista MS.
Autonomia atrage finanţări străine
Ala Nemerenco afirmă că anume reformele efectuate în sectorul de asistenţă medicală primară au fost considerate de toţi experţii străini corecte şi au adus un şir de investiţii esenţiale în sistem şi în ţară, cum ar fi cele 20 mil. USD alocate prin intermediul Fondului de Investiţii în Sănătate, gestionat de Banca Mondială; acum este în derulare Proiectul TACIS al Consiliului Europei „Fortificarea Asistenţei Medicale Primare” cu o sumă totală de 6 mil. euro, din care 4,5 mil. au fost cheltuite pentru procurarea şi dotarea cu echipament medical modern a instituţiilor de medicină primară din localităţile rurale; Proiectul Băncii Mondiale „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” cu o sumă de 5 mil. USD pentru AMP, care prevede reconstrucţia capitală şi dotarea la cheie a câte un edificiu (CS rural) în fiecare raion, etc. Totodată, aceste proiecte au incluse diferite programe de instruire pentru personalul medical din AMP.
Viceministrul Sănătăţii, Vitalie Grama, a declarat pentru ZdG că înţelege îngrijorările medicilor şi că, din acest considerent, „la moment nu facem niciun fel de schimbări în gestionarea sistemului de medicină primară. Dacă vom decide să facem schimbări, vom consulta neapărat opinia medicală din R.Moldova şi vom ţine cont de recomandările organismelor internaţionale şi de standardele moderne”. Vitalie Grama consideră că nu există motive de îngrijorare pentru exponenţii centrelor de medicină de familie, căci toate modificările vor fi mai întâi discutate în mod transparent şi public, iar apoi implementate în modul în care se va decide de comun acord cu specialiştii.
A.R.
