Medicina asigurată costă scump

Astăzi, în mapa de documente, pe lângă buletinul de identitate şi alte acte personale, cei mai mulţi dintre cetăţenii R. Moldova mai au şi poliţa de asigurare medicală. Deşi, oficial, avem medicină asigurată, totuşi, cetăţenii continuă să se plângă în legătură cu factorul corupţional, care mai persistă în sistemul medical, şi asta pentru că, deseori, o simplă vizită la medic îţi scoate din buzunar bani în plus. Faptul că serviciile medicale ar trebui acoperite de poliţa de asigurare pare un argument inconsistent în faţa unor angajaţi ai instituţiilor medicale.

Nemulţumirea pacienţilor este alimentată de faptul că, achitând costul poliţei – 2178 de lei, nu primesc aproape nimic în schimb – nici medicamente compensate, nici asistenţă medicală de calitate. Tot pacienţii suportă pe pielea proprie faptul că nu ajung unităţi de transport şi nici specialişti în medicina de urgenţă. În realitate, medicina asigurată obligatorie din R. Moldova, care este impusă mai ales întreprinderilor de stat (angajaţilor acestora), precum şi agenţilor economici sau structurilor private, acumulează bani grei, ceea ce ar trebui să ne asigure nişte servicii medicale de calitate şi, detaliul cel mai important, acestea să fie gratis sau compensate.

Medicii iau apă în gură

Fiecare medic de familie, atunci când este vizitat de către un pacient, trebuie sa-i lămurească ce teste şi ce tratamente sunt asigurate de poliţele de asigurări, ce medicamente sunt compensate şi ce medicamente nu. De obicei, însă, medicii parcă iau apă în gură când se ajunge la această etapă. Anume aici începe corupţia, nemulţumirea şi nesiguranţa. Volumul asistenţei medicale acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se prevede în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, denumit în continuare Program unic, care este elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat de Guvern. Programul unic cuprinde lista maladiilor şi stărilor ce necesită asistenţă medicală finanţată din mijloacele asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Traiectoria stoarcerii de bani este foarte simplă. Momeala este chiar însăşi persoana care are nevoie de asistenţă medicală. „Oamenii înşişi provoacă fenomenul corupţiei. Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), pe lângă Programul unic, mai are şi o Linie fierbinte, la care pot fi recepţionate informaţii despre investigaţiile sau medicamentele ce urmează a fi compensate. În plus, există şi Forma 027E, care îţi oferă garanţia asistenţei medicale gratuite. Pacienţii, de obicei din necunoaştere, comit greşeli atunci când achită ceea ce deja e achitat”, spune Diana Calistro, angajata unei subdiviziuni CNAM. Aşadar, potrivit angajaţilor CNAM, pacienţii care invocă fenomenul corupţiei din sistemul medical sunt chiar ei de vină pentru această stare de lucruri.

CNAM contractează instituţiile medico-sanitare, ca acestea, prin urmare, să acorde cetăţenilor o asistenţă medicală calitativă şi cantitativă, prescrisă obligatoriu în dispoziţiile contractuale generale. Pentru anul 2009, CNAM a contractat 165 de instituţii medico-sanitare, dintre care 13 instituţii private. Pentru anul 2010, până la 18.08.2010, CNAM a contractat 193 de instituţii medico-sanitare, dintre care 20 private. Până la 18.08.2010, CNAM a contractat 171 de instituţii farmaceutice care eliberează medicamente compensate. De menţionat că medicamentele compensate sunt eliberate de către instituţiile farmaceutice şi filialele acestora pe întreg teritoriul R. Moldova.

“CNAM este un instrument financiar care gestionează fondurile colectate. Compania operează cu două tipuri de asigurări: asigurare obligatorie şi facultativă. Persoanele asigurate şi neasigurate beneficiază de asistenţă medicală acoperită din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Persoanele asigurate beneficiază de întreg volumul de asistenţă medicală prevăzut în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1387 din 10.12.2007. În 2009, în R. Moldova erau 2.448.072 persoane asigurate.

Persoanele neasigurate beneficiază de: 1.asistenţă medicală urgentă prespitalicească în caz de urgenţe medico-chirurgicale majore, ce pun în pericol viaţa persoanei; 2. asistenţă medicală primară, acordată de către medicul de familie, care cuprinde examenul clinic cu recomandarea investigaţiilor şi tratamentului. 3. asistenţă medicală spitalicească a maladiilor social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice cu diagnosticul confirmat. În 2009 au fost 971 331 de persoane neasigurate. Medicina asigurată se bazează pe câteva principii. Unul dintre acestea este principiul solidarităţii, care are la bază ideea că cel bogat plăteşte pentru cel sărac, iar cel sănătos pentru cel bolnav. Astfel vorbind, medicina asigurată este valabilă pentru toţi (fiind universală) , incluzând 90% din necesităţile celor ce solicită asistenţă medicală”, spune Lilia Onea, de la serviciul relaţii cu publicul.

Lipsa de alternative susţine corupţia din medicină

Cât priveşte utilizarea eficientă a fondurilor, pe pagina electronică a companiei, www.cnam.md, este postat un raport privind utilizarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Diagramele şi anexele acestuia încearcă să demonstreze explicit că corupţia nu ar fi la ea acasă în cadrul CNAM. Şi totuşi, ea persistă în cadrul instituţiilor medico-sanitare. Făcând un simplu experiment, în orice instituţie medico-sanitară, constaţi că, la o simplă analiză a sângelui (stipulată în Programul unic), medicul îţi cere 30 de lei şi mai mult. După mai multe vizite la medic, îţi dai seama că nu eşti asigurat nici pe departe, din această cauză, pentru multe persoane, poliţa de asigurare rămâne a fi o simplă hârtie…

Una dintre instituţiile în care poliţele de asigurări nu ar trebui să reprezinte o simplă hârtie, ci o garanţie a unui tratament acoperit integral este Institutul Oncologic. După cum se stipulează în contract, Institutul Oncologic, singura instituţie curativ-profilactică şi ştiinţifică în organizarea depistării şi tratamentului cancerului în R. Moldova, trebuie să-şi racordeze gestionarea financiară şi economică la unele rigori contemporane în sănătatea publică, oferind o varietate vastă de investigaţii şi analize acoperite de primele de asigurări. Aşa se face că niciun principiu al medicinii asigurate nu este valid în această instituţie, vorbind, desigur, de cazuri particulare. “Nu-i pot înţelege pe unii medici. Trăind într-o lume destul de crudă, în care fiecare încearcă să supravieţuiască, pacienţii cu boli oncologice sunt, poate, cei mai greu loviţi de soartă… Am cancer, respectiv am multe probleme. Vizitele la medici ar trebui să-ţi uşureze câtuşi de puţin starea de spirit, dacă nu cea fizică. În schimb, zi de zi primesc priviri dispreţuitoare din partea acestora. Sunt săracă, nu am bani”, spune o pacientă a Institutului Oncologic, care, din motive personale, a solicitat respectarea confidenţialităţii. Mai multe persoane susţin că o singură companie de asigurări nu este suficientă. “De ce trebuie să ni se impună medicina asigurată? E necesar să existe o alternativă. Dacă ar exista alternative, nu s-ar isca atâţia nemulţumiţi. Oamenii ar conştientiza că au făcut alegerea singuri şi, respectiv, că trebuie să suporte consecinţele.”

“Nu putem spune că doar pacientul este vinovat în fenomenul corupţiei din medicina asigurată. Bunăoară, în SUA, unde medicina asigurată e la o etapă destul de avansată, niciun medic nu-şi permite să ceară ceva de la pacient. Acolo totul e foarte strict, baze de date, registru, pacienţii vin doar fiind programaţi. În holurile instituţiilor medicale nu vei vedea cozi nesfârşite şi nu vei auzi discuţii de genul “medicul X a făcut întocmai, iar cutare altfel”. La noi, anume din dorinţa de a scăpa de aceste cozi se înregistrează şi o creştere a nivelului corupţional în instituţiile medicale”, spune Marina Troia, o fostă studentă care a văzut pe viu medicina din SUA.

La noi, însă, există un singur principiu, valabil în medicina asigurată autohtonă: medicul luptă pentru a trăi mai bine, iar pacientul pentru sănătatea sa.

Dumitru Chiricu


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Ion

    SUA nu e cel mai bun exemplu.

    Cel mai mare cost/persoana din lume:
    SUA – $4178/an/pers, 13% din PIB
    Media – 1783

    Cu toate astea, nivelul sistemului medical este foarte jos:
    46 milioane persoane fara asigurare;
    Cea mai mare rata a mortalitatii infantile
    Satisfactia populatiei:
    Danemarca – 91%
    Finlanda – 81%
    USA – 40%
    Distribuirea foarte disproportionala intre categorii sociale
    Corectitudinea finantarii – Ultimul loc

    http://dll.umaine.edu/ble/U.S.%20HCweb.pdf

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *