Mediatorii problemelor romilor

Romii reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale din R. Moldova. Cu un acces redus la serviciile de educaţie, de sănătate şi de asistenţă socială, fiecare al doilea rom trăieşte în sărăcie extremă. Experienţa altor state, dar şi rezultatele unui proiect pilot implementat în R. Moldova, arată că situaţia poate fi ameliorată prin instituirea funcţiei de mediator în localităţile preponderent populate de romi.

Angela Mirciu (foto) era o femeie romă tipică. Căsătorită devreme, doar cu studii medii, îşi creştea copiii şi îngrijea casa. Era casnică. În doar câţiva ani, atât viaţa ei, cât şi a comunităţii de romi din Hânceşti, unde locuieşte, s-a schimbat. Angela a acceptat provocarea de a deveni mediator socio-sanitar, iar romii din comunitate au simţit că nu toţi sunt indiferenţi faţă de problemele lor. Acum mediatoarea cunoaşte situaţia fiecărei familii rome din oraş, starea fiecărei gravide, reuşita fiecărui elev.

ONG-urile specializate în apărarea drepturilor romilor susţin că la acest moment în R. Moldova sunt instruiţi şi activează 24 de mediatori. Mediatorii socio-sanitari sunt, de regulă, femei din localităţile rome, care sunt special instruite şi care reprezintă veriga de legătură între romi, serviciile existente şi autorităţi. Deocamdată, mediatorii nu au un statut oficializat, activează doar în baza diferitor proiecte. Activităţile de instruire şi implicare a acestora au început în 2003, graţie fondurilor europene.

Din “foarte rea în puţin mai bună”

“La început, era un dezastru. Nimeni nu cunoştea cifra romilor care trăiesc în Hânceşti. Nu se cunoştea situaţia lor, femeile nu erau înregistrate la medicul de familie, copiii nu frecventau şcoala”, descrie Angela starea de lucruri în care şi-a început activitatea de mediator, acum vreo 7 ani.

Între timp, situaţia a evoluat din “foarte rea — în puţin mai bună”, susţine Alla Marin, preşedintele Uniunii Tinerilor Romi din R. Moldova “Tarnă Rom”, care a implementat primul proiect cu mediatorii romi în Moldova.

“Suntem mâna dreaptă a medicului de familie, mâna dreaptă a profesorului, persoana de legătură dintre comunitate şi consiliu, primărie. Ştiţi, medicul, de exemplu, nu poate să se deplaseze pe la fiecare şi ne cheamă pe noi în ajutor. Iar noi ne ducem la oameni, vorbim cu ei şi îi convingem să mergem împreună la medic. Trebuie să-i convingem, fiindcă ei cred că lumea nu vrea să-i ia în seamă, dar asta nu-i corect”, spune Angela.

Activitatea mediatorului este absolut necesară

Svetlana Bicec, medic de familie la Hânceşti, are în sectorul ei doar două familii de romi, dar, temporar, i-a fost repartizat şi un altul, unde locuiesc preponderent romi. Doctora spune că este extrem de dificil de lucrat cu ei. “Prima dată vin numaidecât cu scandal la medic. Până le obţii încrederea, trebuie să baţi mult timp drumurile până la ei. Sunt dificili”, susţine Bicec. Ea s-a convins că activitatea mediatorilor în lucrul cu comunitatea romă este absolut necesară. În primul rând, sunt de aceeaşi etnie, în rândul al doilea – cunosc problemele fiecăruia şi se bucură de autoritate, cuvântul lor având altă pondere.

Recent, una dintre mamele rome a refuzat să-şi aducă copilul la vaccinat. Atunci, Svetlana a contactat mediatorul, care a mers în familia respectivă şi, după câteva discuţii, copilul a fost adus la medic. Aceasta este doar una dintre numeroasele situaţii în care munca mediatorului este pur şi simplu indispensabilă.

Doi mediatori la 300 de romi

Oraşul Hânceşti este una dintre cele şapte localităţi incluse într-un proiect pilot, rezultatele căruia au arătat că, de când activează mediatorii, situaţia romilor s-a schimbat în bine. Acest lucru este confirmat şi de Angela, care împreună cu colega ei, Elena Bogdan, monitorizează şi oferă susţinere celor aproximativ 300 de romi care locuiesc în Hânceşti.

Acum, toate femeile însărcinate se află în evidenţa medicului de familie, copiii sunt vaccinaţi, nu mai sunt focare de infecţie printre populaţia romă, familiile cu mulţi copii au fost asistate să primească ajutor social, 80 la sută dintre şomeri sunt înregistraţi oficial, au primit poliţă medicală bătrânii şi femeile gravide şi a crescut numărul adresărilor la medic. Absolut toţi copiii de vârstă şcolară frecventează orele, în comparaţie cu perioada când nu activa mediatorul şi când nici jumătate dintre actualii elevi nu ştiau ce înseamnă şcoală.

“O încercare unică, cu eforturi conjugate”

Alla Marin susţine că succese similare au şi mediatorii din celelalte 6 localităţi în care s-a experimentat utilitatea acestei funcţii. În restul satelor şi oraşelor în care locuiesc dominant romi, problemele sunt cele vechi. Reprezentanţii sectorului neguvernamental sunt convinşi că mediatorul reprezintă unica sursă în soluţionarea tuturor problemelor pe domeniile sănătate, educaţie şi asistenţă socială. Odată soluţionate aceste probleme, incluziunea socială a romilor va fi mai uşor realizabilă.

Boris Gâlca, Reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie în R. Moldova, susţine că populaţia romă din R. Moldova se confruntă cu grave probleme sociale, devenind modele ale excluziunii sociale şi ale discriminării. “Este necesară o încercare unică, prin eforturi conjugate, de a spori oportunităţile de implicare şi participare reală a romilor în viaţa economică şi socială. Cu atât mai mult că îmbunătăţirea situaţiei populaţiei rome va constitui şi o condiţie politică importantă pentru aderarea în viitor a R. Moldova la Uniunea Europeană”, a conchis Boris Gâlca.

“Suntem foarte deschişi”

Vadim Pistrinciuc, viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, susţine că instituirea funcţiei de mediator în comunităţile rome este absolut realizabilă în viitorul apropiat. Viceministrul spune că reprezentanţii ministerului aşteaptă de la ONG-urile din domeniu date consolidate despre proiectele implementate cu mediatorii, despre rezultatele obţinute şi alte informaţii privind problemele comunităţilor rome.

“Suntem foarte deschişi să promovăm o astfel de unitate. Este destul de realizabilă această acţiune în a doua jumătate a anului, dar avem nevoie de colaborarea orgnizaţiilor din domeniu”, susţine funcţionarul.

Dacă acest lucru se va întâmpla, în fiecare localitate în care trăiesc preponderent romi va funcţiona câte un mediator comunitar, tot de etnie romă, care se va afla în subordinea Ministerului muncii, protecţiei sociale şi familiei. Alla Marin susţine că, în total pe ţară, sunt necesari mai puţin de 50 de experţi.

Recent, Consiliul Europei a lansat o iniţiativă majoră ce vizează introducerea ideii de “mediatori romi” ca element central în depăşirea barierelor de excludere socială a romilor şi de activitate orientată spre un model viabil de incluziune socială. La sfârşitul anului trecut, a fost făcută publică informaţia că Uniunea Europeană şi Consiliul Europei vor pregăti în următorii ani aproximativ 2.000 de mediatori şi avocaţi, pentru a îmbunătăţi astfel situaţia comunităţii rome în Europa.

Tatiana EŢCO

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. un om

    In momentul cind circa 15-20 de absolventi cu studii medii si superioare,vor aparea in republica,atunci se va putea vorbi de 3-4 invatatori ,2-3 politisti,2-3 avocati,2-3 inspectori scolari,consilieri locali,functionari,in localitatile predominate cu locuitori romi.Acestia vor avera un rol educativ si social asupra etniei din care fac parte.Totul este sa frecventeze scolile,intrucit printre ei sunt oameni destepti.

  2. Cristina Mirciu

    Da intradevar necisita de mediatori socio-sanitar in comunitate. Ca de ex cum este si in Hincesti asa sa fie in toata R.Moldova,e de meritat…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *