Mărul discordiei la vama rusească

La începutul acestei luni, Serviciul Fitosanitar Rosselhoznadzor, anunţa oficial că 20 de tone de mere din R. Moldova, destinate exportului în Federaţia Rusă, au fost returnate de la frontiera de stat a acestei ţări. Rosselhoznadzor preciza că decizia a fost luată pentru că ar fi fost constatate discrepanţe între informaţiile indicate în certificatul fitosanitar al produselor, pe etichetele acestora, dar şi în actele de transportare a lotului de fructe. Pe de altă parte, la sfârşit de 2018, preşedintele Dodon se lăuda cu înţelegeri exclusive privind exportul de produse agricole din R. Moldova pe piaţa rusă.

Expertul economic de la Institutul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, punctează că, în privinţa exportului produselor agricole din R. Moldova în Federaţia Rusă situaţia nu este pe atât de bună pe cât ar vrea să arate Igor Dodon. Totodată, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Vitalie Goricioi, susţine că fiecare stat încearcă să îşi apere propria piaţă. La acelaşi subiect, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) arată că, anul trecut, motivele de returnare a producţiei autohtone, destinate exportului, au fost atât cele legate de depistarea organismelor de carantină, cât şi de chestiuni de ordin tehnic.

„Nu mai vorbim de o ţară unde avem comerţ internaţional stabil”

În privinţa exportului de produse agricole spre Rusia, expertul Viorel Chivriga indică spre probleme care au apărut mai demult, făcând referire la anii 2005-2007 şi 2013- prezent. El susţine că regulile de joc nu mai sunt menţinute şi situaţia devine incertă atunci când apar nişte derapaje pe partea politică, dar subliniază şi partea legată de schimbările cerinţelor privind calitatea produselor exportate.

„Situaţia nu poate fi tolerată atunci când loturile de bunuri care sunt exportate sau care pot fi importate din Federaţia Rusă sau din alte state nu trec peste cerinţele minime de calitate şi inofensivitate şi, de fapt, situaţia e complet diferită de cea pe care am avut-o până în 2005. Atunci, R. Moldova dispunea de nişte relaţii care se încadrau perfect în Acordul de liber schimb cu statele din CSI. În acelaşi timp, companiile de la noi aveau nişte segmente acoperite cu bunuri care puteau fi exportate stabil şi aveau cumpărători, deşi existau unele inexactităţi legate anume de modul în care erau exportate, livrate şi de condiţiile de plată. Acum, situaţia e diferită – fiecare exportator se află într-o mare măsură pe cont propriu”, spune Chivriga.

Expertul este de părere că loturi care vor ajunge în Federaţia Rusă şi care apoi vor fi întoarse înapoi în ţară vor mai exista. În opinia sa, acest fapt este pe de-o parte simptomatic, iar pe de alta – logic, în condiţiile în care astfel de situaţii apar nu numai în comerţul între Federaţia Rusă şi R. Moldova, ci şi în cazul comerţului unor state europene cu Federaţia Rusă.

„Aici, instituţiile statutului trebuie să aibă o implicare totală în ce priveşte controlul loturilor de marfă, neadmiterea unor loturi de marfă care sunt infectate, care nu corespund rigorilor de export, pentru că apar situaţii în care agenţii economici îşi asumă o serie de costuri comerciale, care după asta nu le aduce profituri, ci pierderi pe care eu le consider mari.

În acelaşi timp, e şi o problemă de imagine – fiecare lot de marfă întors e mediatizat şi imaginea atât a agenţilor economici, cât şi a ţării e şifonată şi e şifonată destul de bine. Aici, abordarea faţă de Rusia trebuie să fie complet diferită – nu mai vorbim de o ţară unde avem comerţ internaţional stabil, previzibil, ci apar situaţii în care există şi riscuri de imagine, şi riscuri financiare”, mai spune Viorel Chivriga.

Expertul IDIS „Viitorul” subliniază că în Acordurile semnate între state, ar trebui să fie stipulat fiecare caz în parte, în contextul căruia ar putea apărea situaţii ce conduc la interzicerea intrării unor produse în ţară.

„Dacă e vorba anume de unele maladii sau de infectare cu diferiţi agenţi, lucrul ăsta trebuie să fie specificat şi eu cred că e normal ca fiecare parte să informeze cealaltă parte pe fiecare caz concret privind cauza neadmiterii intrării în ţară. Aici nu trebuie să existe goluri în interpretare, ca să nu apară nişte situaţii care să ducă la erodarea unor relaţii normale, care ar trebui să existe între instituţii sau între comunităţile de afaceri”, conchide Chivriga.

„Concurenţa e destul de dură”

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Vitalie Gorincioi, spune că producătorii îşi dau bine seama că trebuie să respecte nişte cerinţe ale pieţelor spre care tind şi subliniază că exportul de produse nu se petrece fără dificultăţi şi în alte state.

„Israelul ne-a permis importul de producţie, dar nu ştiu dacă vreun container a intrat fără dificultăţi acolo. Au găsit tot felul de motive ca să nu accepte. A fost nimicită producţia noastră din trei containere, chiar dacă au găsit un dăunător pe codiţa mărului, care nu este inclus în Acordul de comerţ între organele respective ca obiect de interzicere a importului. Dar, ei au nimicit marfa şi gata. Noi avem producţie diferită… În 2018, a apărut o problemă cu prunele, care în multe ţări nu era obiect de interzicere a importului, dar Rusia l-a pus ca atare şi foarte multe prune s-au întors înapoi. Fructe se întorc şi din România. Recent, cineva s-a dus cu struguri pentru o reţea de supermarketuri acolo. Producţia era devamată, dar nu au acceptat-o din punctul de vedere al calităţii. Acel agent a încercat să o vândă la piaţă cu un preţ mai mic, însă nu i-au dat voie. Deci, trebuie să aduci înapoi producţia sau să plăteşti acolo să o nimicească, măcar că producţia nu era interzisă pentru consum, ci era de o calitate mai joasă decât cea prevăzută în contract”, enumeră Gorincioi.

În opinia sa, oamenii nu trebuie să facă o tragedie din faptul că marfa autohtonă a fost refuzată în Federaţia Rusă.

„Dacă în ianuarie s-au dus circa 50 mii de tone de produse din ţară, nu cred că trebuie să facem tragedie din faptul că s-a întors o maşină cu mere. Noi, la „Moldova Fruct”, ne-am propus să organizăm nişte instruiri adăugătoare cu membrii şi să le aducem la cunoştinţă că există metode de luptă cu maladiile menţionate. Producţia trebuie să corespundă calităţii. De asemenea, la Adunarea Generală din 21 februarie, am insistat către ANSA ca la fiecare camion ce se încarcă şi iese la export să fie prezent inspectorul ANSA – asta e de datoria lui şi el răspunde împreună cu producătorul de calitatea producţiei care e încărcată”, mai spune Vitalie Gorincioi.

Preşedintele „Moldova Fruct” concluzionează că fiecare îşi apără propria piaţă aşa cum poate. „Nouă ni se pare că ne aşteaptă cineva, dar nu ne aşteaptă nimeni, concurenţa e destul de dură, noi trebuie să cunoaştem aceste lucruri. Nu ne aşteaptă nimeni cu braţele deschise să ne ducem cu producţia noastră, pentru că deşi e bună, avem încă de lucru şi de lucru în această privinţă”, afirmă el.

Motivul celor 28 de retururi de anul trecut

ANSA susţine că în acest an, nu a primit notificări despre retururi nici de la un stat. În privinţa returului merelor din Rusia, ANSA spune că acesta nu are nici o legătură cu starea fitosanitară a produselor exportate, iar problema este de ordin tehnic (acte, taxe sau altele).

Potrivit ANSA, în 2018, au fost primite 28 de notificări pe organisme de carantină din Federaţia Rusă, urmate de retururi, la următoarele produse de origine vegetală –  mere, prune, struguri, nectarine şi piersici. Motivele acestor retururi au fost atât depistarea organismelor de carantină, cât şi de ordin tehnic (ex. nu corespund datele despre producător de pe etichete cu cele din certificatul fitosanitar, au intervenit schimbări în contractele încheiate dintre importator şi exportator, ş.a.)

Anterior, preşedintele R. Moldova, Igor Dodon, s-a lăudat în repetate rânduri cu reuşitele sale în deblocarea exportului spre Rusia. Totuşi, pe parcursul anilor 2017 şi 2018, au fost înregistrate mai multe cazuri în care Federaţia Rusă a interzis importul de fructe din R. Moldova.