Mamele care cresc copii cu dizabilităţi sunt abandonate

La 31 iulie, curent, la Făleşti, a fost prezentat studiul de caz “Vulnerabilitatea femeii în familii monoparentale în faţa îngrijirii copilului cu dizabilităţi în r-nul Făleşti”. Realizat cu susţinerea programului UNIFEM şi Cooperaţiei de Dezvoltare Austriece (ADC), în cadrul Programului Regional “Bugetele sensibile la dimensiunea de gen în Europa de sud-est”. Studiul introduce noţiunea de bugete sensibile la dimensiunea de gen şi scoate în evidenţă costurile financiare, sociale şi psihologice ale îngrijirii copiilor cu dizabilităţi de către femeile singure din r-l Făleşti. Problemele abordate în studiul de caz au fost discutate în cadrul unei mese rotunde organizată în Consiliul raional Făleşti cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, reprezentanţi ai Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, asistenţi şi lucrători sociali şi femei care cresc şi educă copii cu dizabilităţi.

Povara mamelor 24 de ore din 24

Studiul relatează că, la Făleşti, trăiesc 1032 familii monoparentale, dintre care la întreţinerea mamei sunt 926 familii, iar 106 familii – la întreţinerea tatălui.

În Făleşti cresc 335 de copii invalizi în 333 familii. Unii dintre aceştia sunt plasaţi în instituţii rezidenţiale în afara raionului, din motiv că, în prezent, la Făleşti, nu există un centru pentru copiii invalizi cu diagnostic sever.

Conform statisticelor, în majoritatea familiilor din această localitate în care se nasc copii cu dizabilităţi, bărbaţii sunt cei care părăsesc familia, scăpând de o povară de 24 de ore din 24, lăsând-o pe seama mamei. Datele arată că, la Făleşti, nu există niciun caz în care tatăl să aibă singur grijă de un copil cu dizabilităţi severe. Astfel, din cele 333 familii unde cresc copii cu dizabilități, 74 sunt familii monoparentale, dintre care 65 familii sunt în grija mamelor singure, şi numai 9 familii în grija taţilor.

Această discrepanţă vădită indică cert prezenţa unei probleme de gen, care a constituit o premisă pentru realizarea studiului UNIFEM. Scopul final al studiului prezentat este de a demonstra oportunitatea considerării dimensiunii de gen în bugetele publice în lumina reformei actuale a sistemului de asistenţă socială în paralel cu angajamentul statului de a antrena femeile în câmpul muncii şi a spori egalitatea de facto economică şi socială a femeii cu bărbatul.

Bugete sensibile la dimensiunea de gen

Analiza bugetelor publice prin prisma de gen este o practică relativ nouă, aplicată la nivel global din anii ’80. Bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen înseamnă evaluarea prin prisma de gen a bugetelor, incorporarea dimensiunii de gen la toate nivelele procesului de bugetare şi restructurarea veniturilor şi cheltuielilor în scopul promovării egalităţii de gen.

Bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen îmbunătăţeşte guvernarea şi transparenţa executării bugetului, crescând eficientizarea utilizării resurselor financiare şi calitatea acţiunilor întreprinse datorită analizei egalităţii de gen. Aceasta contribuie la o mai mare acurateţe în formularea activităţilor şi cheltuielilor publice lunîndu-se în consideraţie necesităţile specifice ale femeilor şi bărbaţilor.

În R. Moldova, prima iniţiativă a analizei bugetelor prin prisma de gen a fost lansată de către Programul UNIFEM cu susţinerea financiară din partea (ADC), în cadrul Programului Regional “Bugetele sensibile la dimensiunea de gen în Europa de sud-est” la începutul anului curent. Raionul Făleşti a fost unul dintre cele trei raioane, de rând cu Taraclia şi Sângerei, care a participat la această iniţiativă, implicând şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai mediului academic, şi ai ministerelor de resort.

Dileme şi soluţii

Eugenia Găină, mamă a trei copii, din Năvârneţ, Făleşti, spune că unul dintre copii are 8 ani şi suferă de paralizie cerebrală. Eugenia primeşte îndemnizaţii de la stat în sumă de 503 lei pentru copilul invalid şi alţi 700 lei pentru ceilalţi doi copii. Ea spune că cheltuieşte de două, trei ori mai mult faţă de suma primită. Este văduvă de doi ani şi recunoaşte că îi este foarte greu de una singură să crească copiii, fiind nevoită să lucreze cu ziua, pe unde apucă, uneori luându-i şi pe cei doi copii cu sine. Ar vedea viaţa mai uşoară dacă ar plasa copilul într-un centru destinat copiilor cu dizabilităţi.

Autorii studiului susţin că în raionul Făleşti, din numărul total de mame solitare care îngrijesc de copii invalizi, 47 de femei sunt neangajate. Ele beneficiază de alocaţie de îngrijire 250 lei lunar, plus pensia de invaliditate, cea mai mare fiind de 253 lei.

Conferenţiar universitar, membru al grupului de lucru, Angela Casian, afirmă că cheltuielile pentru o zi a unui copil instituţionalizat sunt de 72 lei, de 2150 lei pe lună, însă în cazul unei mame solitare cheltuielile pentru o zi sunt de 55 lei şi de 1625 lei pe lună, adică de 3 ori mai mari decât suma pe care o primeşte de la stat.

Psihologul şcolar, Eugenia Prisac, vede soluţionarea problemelor în care se încadrează femeile care cresc copii invalizi prin existenţa unor centre permanente la Făleşti. Acestea ar mai elibera mamele de timpul permanent petrecut cu odrasla sa, şi copilul ar primi studii speciale. Însă psihologul spune că în unele comune din r-l Făleşti, există problema de cadre specializate în asistenţă socială “în comuna Călugărul nu activiază nici un psiholog”.

Vicepreşedintele r-lui Făleşti, Iraida Bânzari, a declarat că “urmează până la sfârşitul anului curent deschiderea a 7 centre multi-funcţionale de asistenţă socială care vor presta servicii inclusiv şi pentru persoane cu dizabilităţi”, cu susţinerea Fondului pentru Investiţii Sociale din R. Moldova (FISM). Un astfel de centru va oferi servicii nemijlocit persoanelor cu dizabilităţi severe, oferind 12 paturi cu plasament temporar şi 25 locuri pentru servicii la zi. În consecinţă, femeile s-ar putea încadra mai uşor în câmpul muncii, iar copiii ar primi studii speciale.

Dar, acest număr de paturi şi de locuri nu acoperă necesităţile întregului raion, lăsând şi în continuare majoritatea copiilor pe umerii mamelor în continuare, spune ea.

Mihaela Darii, reprezentant al programului UNIFEM, susţine că studiul a fost realizat “în scopul mobilizării autorităţilor publice locale şi al mediului academic pentru cercetarea problemelor de gen cu care se confruntă femeile. Totodată, va fi făcută şi o analiză a distribuirii resurselor financiare prin prisma de gen la nivel local care ulterior va servi drept un instrument eficient de sensibilizare a oficialilor de stat, la nivel de luare a deciziilor, privind importanța includerii dimensiunii de gen în elaborarea şi monitorizarea cheltuielilor publice pentru promovarea egalităţii de gen.”

Autorii studiului: Emilia Ciobanu şi Violeta Ciuperca, specialişti în problemele protecţiei drepturilor copilului si a familiilor cu copii in situaţie de risc, Angela Casian, pro-decan la Facultatea “Finanţe” (ASEM) şi Iraida Bînzari, vice-presedinte al r-lui Fălesti susţin că studiul a fost efectuat în baza “problemelor existente cu care se confruntă femeile care cresc singure şi educă copii cu dizabilităţi, fiind solitare sau abandonate de soţ”.

Programul UNIFEM în Moldova

Programul UNIFEM, susţinut de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (Sida), are drept obiectiv de-a promova egalitatea drepturilor dintre bărbaţi şi femei. Atât pe plan politic cît şi în celelalte aspecte ale vieţii. Unul din punctele obiectivului este de-a monitoriza situaţia problemelor de gen prin mobilizarea autorităţilor publice locale şi să le raporteze instituţiilor guvernamentale. Programul UNIFEM în Moldova îşi desfăşoară activitatea din mai 2007 şi va dura pînă-n mai 2010.

Buy your favorite Cheap Nike Air Max UK online. Many people choose our discount nike air max sale from here.

Iurie SANDUŢA

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *