Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Mamă solitară, părinte la pătrat

Mamă solitară, părinte la pătrat

Tot ce fac ele este la pătrat: muncesc de două ori mai mult, iubesc şi suferă de două ori mai mult. Au responsabilităţi duble pentru că au şi roluri duble – suplinesc funcţiile ambilor părinţi. Aceasta este situaţia mamelor solitare, numărul cărora este în creştere în fiecare an. În 2009, practic fiecare al patrulea copil a fost născut în afara căsătoriei.

Sunt femei care îşi doresc un copil şi conştient decid să îl crească singure. De regulă, acestea sunt deja mature şi bine asigurate. De cele mai multe ori însă, mamele solitare se pomenesc în această situaţie nepregătite. Prea tinere, fie neinformate, fie naive, acestea dau naştere unor copii neaşteptaţi, pe care îi cresc apoi cu mare dificultate într-o ţară în care oficial este promovată natalitatea, dar în care, mamele solitare, nu simt susţinerea statului, ci doar dispreţul comunităţii.

„Oamenii mă etichetează, dar mă ajută”

„Înainte, nu înţelegeam cum e să creşti un copil singură, fără tată. Acum, îmi pare ceva normal, de parcă ar fi plecat peste hotare”, spune Iulia, mama unei fetiţe de un anişor. A crescut într-un mediu în care familia este cea mai importantă şi deşi are 30 de ani, niciodată nu şi-a imaginat că va fi o mamă solitară.

„A fost o decizie comună să-l păstrăm. El spunea că va avea grijă de noi. Au fost multe promisiuni pe care eu le-am crezut”, îşi aminteşte Iulia.

La început, părinţilor le-a fost greu să accepte această situaţie, dar s-au conformat şi i-au acordat susţinerea şi ajutorul lor. „Părinţii nu au spus nimic, dar era clar că nu erau de acord. Mult timp nu au putut să se obişnuiască. În plus, îi derajează opinia publică. Nu îmi spun acest lucru şi nici nu-mi reproşează, dar în discuţii mai aprinse pot să menţioneze unele lucruri mai puţin plăcute sau să dea exemple de situaţii asemănătoare cu a mea”, povesteşte tânăra mamă. Prietenii şi colegii acesteia au reacţionat şi ei diferit. „Unii ne încurajează şi ne urează multă sănătate, alţii nu prea. Oamenii mă etichetează, dar mă ajută”, completează ea.

„Lipsa tatălul nu-i o problemă absolută”

„Evident că cel mai bine este ca un copil să aibă ambii părinţi, dar lipsa tatălui, totuşi, nu-i o problemă absolută. Depinde pe cine antrenează mama în activitatea de educaţie. Dacă este în apropiere un bărbat, acesta poate suplini tatăl – un frate, un unchi, un profesor – şi astfel pot fi evitate eventualele probleme psihologice ale copilului”, susţine psihologa Ana Chirsanov.

Ea este convinsă că lucrurile s-au mai schimbat în privinţa mamelor singure din motiv că acum nasc şi multe femei bine asigurate, care nu au în preajmă un soţ. În zonele rurale însă, „au fost şi vor rămâne stereotipuri crunte legate de mamele solitare. Pe primul plan este pusă opinia publică, adică „ce va spune lumea”. Cel mai grav este atunci când tinerele sunt respinse de către familiile lor, cazuri care, din păcate, sunt frecvente, deşi câte puţin lumea se mai schimbă spre bine”, explică psihologa.

„Părinte e omul care te vede în fiecare zi”

Cazul Iuliei este unul destul de pozitiv. Chiar ea recunoaşte că situaţia ei „nu-i atât de complicată şi poate acest lucru îmi permite să fiu mai optimistă”.

Are un loc de muncă stabil, de unde a ieşit în concediu de maternitate cu acte în regulă. Are unde locui şi se descurcă şi financiar, deşi nu-i este uşor. Noaptea, după ce fetiţa adoarme, mama îşi dedică timpul pasiunii ei, pe care a dezvoltat-o şi din necesitate, după ce a apărut copilul. „Fac bijuterii manuale. Când fata era mică, faceam mărgele şi cercei în timp ce ea dormea. Acum, mă dedic lucrului mai mult noaptea. Este un hobby care îmi aduce şi bani, cu care pot să mai acopăr unele cheltuieli”, mărturiseşte mama.

Bărbatul, deşi ştie că e fetiţa lui, a dispărut şi nu le ajută nicicum. Iulia a depăşit deja această problemă, ca şi pe multe altele cu care s-a confruntat. Acum nu îi este ruşine să spună că ea creşte de una singură un copil, iar într-o zi, când fata va întreba unde îi este tatăl, îi va răspunde că părinte este acea persoană care te vede în fiecare zi şi care are grijă de tine.

Nu există nicio înlesnire din partea statului

„Pentru mamele solitare, acum nu este absolut nicio înlesnire din partea statului. De la naştere, mamele primesc lunar alocaţia pentru copii, de la trei sute de lei în sus, în funcţie de salariul pe care l-a avut femeia. Până la Anul Nou a fost o indemnizaţie lunară în mărime de 50 de lei pentru familii puţin asigurate, dacă copilul este mai mare de trei ani, acum, ea nu mai este”, a explicat Ala Florea, şefă de secţie la Casa Naţională de Asigurări Sociale din sectorul Centru al municipiului.

Conform legii cu privire la ajutorul social, o mamă solitară poate beneficia de ajutor din partea statului asemeni oricărei alte persoane care are un venit mic. Pentru aceasta, ea poate veni la serviciul de asistenţă socială şi conform legii să depună cerere pentru a primi ajutorul respectiv. Miroslav Dohotaru, şef-adjunct al Direcţiei asistenţă socială din acelaşi sector al capitalei, susţine că mărimea acestui ajutor este calculată după mai multe criterii şi poate ajunge, de la câteva zeci de lei, la peste o mie, în funcţie de cât de critică este situaţia.

Îi numeşte „mamă” şi „tată” pe bunei

Natalia, stă cu copilul ei doar câteva zile pe an, în rest, relaţia lor este menţinută de convorbirile telefonice. După un an de la naştere, aceasta a înţeles că nu trebuie să aştepte ajutor de la nimeni şi a început să-şi caute de lucru. În regiunea unde locuia, toate locurile de muncă erau atât de prost plătite, încât nu putea acoperi nimic din salariu. A plecat la Moscova. Lucrează la o uzină, are contract de muncă, reuşeşte să se întreţină şi să trimită bani acasă. „Mi-a plăcut, nu mi-a plăcut, dar dacă am ştiut că trebuie să lucrez, am plecat. Aş vrea să rămân acolo, dacă voi avea posibilitate”, spune tânăra.

A născut imediat după ce împlinise majoratul. Tatăl copilului, care este din aceeaşi localitate şi care acceptase iniţial copilul, parcă nici nu ştia de existenţa lor, deşi aveau o relaţie pe care o ştia toată lumea. Părinţii au susţinut-o, tot ei îi ţin copilul. „Mămica o băia singură, eu eram mică şi mă temeam. Practic ea a crescut-o”, îşi aminteşte Natalia. Acum, fetiţa îi numeşte „mamă” şi „tată” pe bunei.

Bărbaţii sunt iresponsabili

Simion Sârbu este preşedinte al unui Centru din Drochia, care acordă asistenţă mamelor solitare. El a asistat la „maturizarea forţată” a multor tinere din nordul ţării şi, după atâta experienţă, este convins că principalul motiv al naşterilor extraconjugale este faptul că bărbaţii sunt iresponsabili. „Este o problemă foarte adâncă de nivel naţional. Bărbaţii trebuie să fie învăţaţi, pregătiţi cât mai devreme de viaţa de familie, să fie responsabili de ceea ce este căsătoria şi mai ales de naşterea unui copil. Cu părere de rău, mulţi tineri nu au idee despre modalităţi de protecţie, iar ca rezultat, se trezesc părinţi atunci când nici nu se aşteaptă. Foarte slab lucrează serviciile de planificare a familiei, care sunt în subordinea statului şi în răspunderea medicilor. Dar ei sunt ocupaţi cu pacienţii şi nu mai au timp pentru informare. Majoritatea copiilor născuţi în afara căsătoriei sunt nedoriţi, iar de regulă, mamele sunt foarte tinere, nepregătite. Ele se descurcă extrem de greu, plus că şi societatea noastră este ostilă”, a concluzionat Sârbu.

Tatiana EŢCO, Ruxandra TEODOR