„Magnificii” care luptă cu ipocrizia şi monştrii din noi

–Să visezi este un proces firesc și uman.

–Dar de ce nu o mai facem?

–Pentru că ne-am maturizat.

Ne-am maturizat atât de mult încât nu mai vedem cât de indiferenți suntem uneori. Nu mai vedem cum rupem din peticul de pământ pe care ne-am clădit visurile. Nu mai observăm în ce societate ipocrită trăim și adesea uităm să ne recunoaștem slăbiciunile și faptul că suntem doar niște oameni.

Astfel de momente am trăit în timp ce vizionam spectacolul-experiment „Magnificii”. Este un experiment nu doar pentru că la el au muncit trei regizori din Germania și R. Moldova, dar și pentru că a devenit o platformă de performance pentru tinerii actori.

90 de minute pentru a salva lumea

Zece actori din R. Moldova și Germania au pornit în marea aventură de salvare a lumii din ei

Plin de culoare, emoții, muzică, trăiri, momente care te fac să râzi în hohote, dar și clipe în care nu vrei decât să asculți actorii într-o liniște deplină. Toate acestea pot fi trăite și savurate la spectacolul-experiment „Magnificii” – o lucrare care te face să simți, să auzi, să te întrebi și să-ți răspunzi. „E timpul să întoarcem umanitatea în inelul său”, susțin cei 11 actori care pornesc în marea aventură de salvare a lumii în 90 de minute.

Trei regizori, Mario Eick, Manuel Harder și Sava Cebotari, care, deși au diferite viziuni și au trăit în diferite părți ale lumii, totuși, au ajuns la un consens. „A fost dificil. E neobișnuit ca la un spectacol să lucreze atâția regizori, dar ne-am înțeles. Fiecare a contribuit cu idei. Aceste idei au și conturat spectacolul, chiar dacă a trebuit să depășim anumite obstacole legate de neînțelegeri lingvistice, dar și de lipsa de timp”, susține Mario Eick. Regizorii au montat piesa în șase săptămâni: trei – în Germania, iar alte trei – în R. Moldova. În acest răstimp, regizorii și-au luat „camioneta” încărcată cu cei 11 actori și au pornit în marea aventură de salvare a lumii, fiind inspirați de legendarul film western „Cei șapte magnifici”.

„E o călătorie cu un teatru experimental. Piesa nu este scrisă cap-coadă, cu început și sfârșit. De fapt, e o piesă cu un caracter strict personal. Vom încerca să reflectăm și să înțelegem ce este umanitatea, cu ce probleme se confruntă zilnic omenirea”, povestește regizorul Sava Cebotari.

Spectacolul care nu vrea să arate cu degetul

„Magnificii” sunt hotărâți să apere locuitorii „satului global” de geopolitică și teroare, să lupte cu oligarhii care seacă economiile cetățenilor, să-i protejeze de populiști și de promotorii crizei. „Spectacolul este despre valori și democrație. Deși ne plângem că unii trăiesc în sărăcie, avem foarte mulți oligarhi care storc sângele din cetățenii țării în care trăiesc și calcă în picioare valorile democrației”, opinează regizorul german Mario Eick.

„Nu este un spectacol care vrea să arate cu degetul, e unul plin de emoții, faze haioase, momente triste, pasional, condimentat cu puțină muzică. Avem 90 de minute pentru a salva lumea sau pentru a-i ajuta pe spectatori să plece acasă cu anumite întrebări pentru a căuta răspuns”, zice Mario.

Pe parcursul spectacolului, fiecare actor își pune întrebarea: ce a făcut și ce vrea să facă în viață? „Actorii vin în fața spectatorilor cu câte un solo în care povestesc despre frici, speranțe și nedumeriri. Aceste performance-uri ne prezintă actorul, așa cum este, dezgolit de orice rol. Sunt 11 vieți în care se caută un răspuns la întrebarea: ce rol avem în viață?”, completează regizorii.

Împotmoliți în rutină

Fiecare actor din Ludwigsburg, Berlin, Burghausen, Chișinău și București vine ulterior cu un solo. Își pune pe tavă trăirile, fricile, speranțele păstrate cu grijă în inimă sau prin labirintul creierului său:

„Utopia e cea trăită acum – când visăm la lucrurile la care vor alții să visăm”, spune unul dintre actorii germani.

„Trăim după regulile impuse de societate și uităm să trăim cu adevărat, fiind prea ocupați cu măsurarea standardelor impuse de acest secol… Societatea ne aruncă în rutina care ne macină ca pe niște boabe de cafea aruncate într-o râșniță”, adaugă un alt actor.

Tinerii spun că vor să schimbe lumea, să lupte cu toate bolile, bombele nucleare, colonizarea, dar, în primul rând, să lupte cu fricile pe care și le brodează, zilnic, în minte. „Fricile noastre dau naștere celor mai groaznici monștri. Ne este frică de ceea ce vor crede alții despre noi. În fiecare zi gustăm din amărăciunea fricii de a rămâne singuri, de a iubi sau de a fi iubiți cu adevărat de cineva”, completează unul dintre „magnificii” care luptă cu societatea împotmolită în rutina sumbră, lipită de beznă, care are nevoie vitală de lumină.

Spectacolul „Magnificii” a fost jucat pe scena Centrului Naţional de Educaţie prin Artă din Chișinău, precum și la Teatrul „Veniamin Apostol” din Soroca, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți și pe scena Teatrului Dramatic de Stat din Stuttgart.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *