Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Legislaţia R. Moldova favorizează corupţia

Legislaţia R. Moldova favorizează corupţia

Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency International-Moldova, a adresat o scrisoare deschisă instituţiilor statului, printre care lui Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului R. Moldova, Vladimir Filat, prim-ministru, lui Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei, şi lui Viorel Chetraru, director al CCCEC. În document, Lilia Carasciuc analizează acţiunile întreprinse de instituţiile statului în vederea combaterii fenomenului corupţiei.

În scrisoare se spune că lupta anticorupţie este o activitate complexă, care ar trebui întemeiată pe implementarea simultană a totalităţii măsurilor de educaţie, prevenire şi combatere a fenomenului, precum şi de înlăturare a consecinţelor actelor de corupţie. Realizarea acestor măsuri şi asigurarea unei activităţi eficiente anticorupţie sunt posibile în condiţiile adoptării şi implementării unui cadru legislativ care ar reglementa normele privind aplicarea măsurilor menţionate, în contextul normelor şi principiilor recunoscute internaţional, în special, în contextul tratatelor la care R. Moldova este parte.

S-au făcut multe… greşeli

Transparency International-Moldova constată că, în anii de la urmă, R. Moldova a desfăşurat mai multe activităţi care au avut drept scop îmbunătăţirea cadrului legislativ al activităţii anticorupţie.

În primul rând, ar fi vorba despre faptul că Parlamentul a ratificat Convenţia ONU împotriva corupţiei, Convenţia Consiliului Europei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională şi finanţarea terorismului. Anterior, Parlamentul a ratificat Convenţia civilă şi Convenţia penală a Consiliului Europei cu privire la corupţie.

„Salutând multiplele acţiuni întreprinse de îmbunătăţire a cadrului legal, Transparency International-Moldova menţionează cu îngrijorare că actele normative ce reglementează activitatea anticorupţie, mai ales cele adoptate recent, conţin mai multe goluri şi imperfecţiuni care creează mari piedici în efectuarea unor activităţi eficiente în acest domeniu. E important de accentuat faptul că, la elaborarea şi adoptarea acestora, în mai multe cazuri nu s-a ţinut cont de normele, recomandările şi experienţa internaţională, de opinia, obiecţiile şi propunerile experţilor în domeniu”, se mai spune în scrisoare.

Printre golurile şi imperfecţiunile discutate de către experţii Transparency International-Moldova se numără mai multe acte legislative, adoptate în anii 2001—2009. În scrisoare se face referire la Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr. 90 din 25.04.2008, în care clasificarea actelor de corupţie este incorectă şi contravine Convenţiilor internaţionale. Astfel, nu sunt recunoscute ca acte de corupţie sustragerea de bunuri (în sectorul public şi privat) sau deturnarea şi folosirea ilicită de bunuri de către un agent… dar şi alţi termeni care contravin Convenţiilor Internaţionale.

Legi imperfecte, care stimulează corupţia

De asemenea, probleme au fost depistate şi în Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nr.25 din 22.02.2008. În lege, nu este reglementat organul independent de supraveghere a implementării, aplicării şi respectării legislaţiei, cum ar fi Comisia Principală de Etică. De asemenea, trezesc îngrijorare normele din lege privind reglementarea cadourilor şi avantajelor, în special norma privind mărimea cadourilor care pot fi acceptate de către funcţionarul public. Astfel, art.11 din lege prevede că „funcţionarul public poate accepta, conform normelor de politeţe şi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenţie şi suvenire simbolice a căror valoare nu depăşeşte un salariu minim pe ţară, stabilit prin hotărâre de Guvern” fără a reglementa care este suma totală maximă a cadourilor care pot fi acceptate pe parcursul unei perioade de timp, de exemplu, în timp de un an.

Ţinând cont că, în 2009, salariul minim pe ţară constituie 600 de lei, norma indicată din lege ar însemna că funcţionarul public, în principiu, ar putea accepta „semne de atenţie şi suvenire simbolice” în valoare de până la 600 de lei de nenumărate ori şi de la un număr nedeterminat de persoane, ceea ce este în contradicţie cu recomandările şi experienţa internaţională şi care creează condiţii pentru răspândirea corupţiei mici.

Pentru comparaţie, specialiştii Transparency International-Moldova au menţionat că, în statul Rhode Island, SUA, este reglementat că funcţionarul poate accepta cadouri în valoare de până la 25 USD, iar valoarea totală a cadourilor primite timp de un an nu poate depăşi suma de 75 USD.

Politici anticorupţie – experienţă internaţională

Printre legile menţionate în scrisoarea Liliei Carasciuc se numără Legea cu privire la conflictul de interese nr.16 din 15.02.2008, unde noţiunile de „conflict de interese” şi „interes personal” sunt incorect utilizate, Legea privind partidele politice, din 21.12.2007 (la compartimentul finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale), în lege nefiind o delimitare clară a finanţării partidelor politice de finanţarea campaniilor electorale şi finanţarea activităţilor politice ale reprezentanţilor aleşi, dar şi Codul Penal nr.985 din 18.04.2002.

„Atenţionăm că, în condiţiile prezenţei mai multor lacune, legislaţia nu poate asigura o activitate eficientă şi coordonată de prevenire şi combatere a corupţiei. De aceea, considerăm că, în prezent, se impune implementarea măsurilor suplimentare pentru modificarea şi completarea legislaţiei naţionale la compartimentul politici anticorupţie, activitate care trebuie să se bazeze pe promovarea normelor şi experienţei internaţionale şi cooperarea reală a instituţiilor şi experţilor de nivel naţional şi internaţional”, a conchis Carasciuc.

ZdG