Legea privind finanţele publice locale, pilotată în patru zone

452-festelitaPrimarii din R. Moldova au aşteptat ani buni ca sistemul finanţelor publice să fie modernizat, iar când s-a reuşit elaborarea unei legi care ar fi putut să-i împace pe majoritatea, implementarea acesteia a fost amânată pentru încă cel puţin un an. Acest fapt i-a nemulţumit pe unii şi i-a descurajat pe alţii. În acelaşi timp, reprezentanţii autorităţilor centrale spun că „distribuirea” banilor, pentru care militează activ primarii, ar rezolva doar o mică parte a problemei, şi pentru ca reforma finanţelor publice să aibă succes, mai este nevoie ca alte câteva legi să fie votate pe parcursul anului viitor, ceea ce le-ar permite administraţiilor locale să dispună de venituri şi de pârghii pentru a colecta taxele locale.

Nicolae Tudoreanu este primar în Feşteliţa, Ştefan-Vodă, deja la al treilea mandat. Manager al unui sat cu peste trei mii de locuitori, acesta a reuşit să-l transforme în una dintre cele mai amenajate localităţi din raion. Casa de cultură, grădiniţa, gimnaziul, şcoala de muzică, biblioteca – toate au fost renovate cu bani din proiecte. La Feşteliţa se lucrează şi la construcţia unui nou apeduct, a unui sistem de canalizare şi a unei staţii de epurare a apelor reziduale şi se mai construieşte peste un kilometru de şosea asfaltată.

452-festelita4Toate aceste realizări n-ar fi fost posibile dacă primarul se limita la veniturile transferate din bugetul public, care în mare parte ajung doar pentru salarii şi plata pentru energia electrică în instituţiile publice. „Noi am moştenit un sistem de finanţe publice sovietic care nu mai face faţă rigorilor actuale. Dacă încerci să majorezi baza de venituri proprii, ţi se taie anul următor din transferuri, este un sistem care nu încurajează, dar penalizează, şi de aceea primăriile nu pot valorifica bazele fiscale proprii, nu pot introduce noi taxe, noi venituri, pentru că ele de fapt, anul următor, sunt penalizate. Odată ce va fi descărcată povara aceasta a autorităţilor centrale pe umerii celor locale, inclusiv bani, lucrurile vor sta mult mai bine”, e de părere Nicolae Tudoreanu.

Sistemul actual al finanţelor publice locale este bazat pe cheltuieli. La nivel central sunt elaborate normative de cheltuieli, pe care le primeşte fiecare primărie. Se calculează cheltuielile care urmează să aibă loc pe parcursul anului, se scad veniturile proprii, iar diferenţa se acoperă cu transferuri de la bugetul central. De exemplu, dacă o localitate are venituri de 70% din suma necesară, primeşte mai puţine transferuri, dacă mai puţine venituri – primeşte mai multe transferuri, fapt criticat de primarii activi.

452-festelita2Administraţia de la Feşteliţa este un exemplu când, datorită proiectelor finanţate atât la nivel naţional cât şi internaţional, locuitorii se pot bucura de o îmbunătăţire a standardelor din localitate. Însă nu toate localităţile se pot bucura de o asemenea atenţie. Potrivit unui raport publicat în toamna 2012 de Expert-Grup, în R. Moldova nu există un cadru legal care să ofere reguli clare pentru solicitarea de către autorităţile publice locale a alocaţiilor pentru investiţii capitale. Mai mult, această neclaritate legislativă permite deputaţilor să se mai abată de la lista proiectelor ce urmează a fi finanţate, adăugând alţi beneficiari şi eliminându-i pe unii. Atunci când se examinează bugetul pentru anul următor, există o diferenţă semnificativă între proiectul de lege, cu anexele elaborate de Ministerul Finanţelor, şi lista finală a proiectelor aprobate de Parlament.

Pentru a fi excluse şi aceste pârghii politice, primarii militează ca noile modificări la Legea Finanţelor publice locale să intre în vigoare cât mai curând, fapt ce le-ar permite mai multă autonomie financiară, să poată gestiona veniturile localităţilor în funcţie de nevoile acestora şi să nu mai stea cu mâna întinsă la autorităţile centrale.

„Primarii şi consiliile au aşteptat ca această lege să intre în vigoare din 2014, şi era necesar, pentru că nu se mai poate”, spune Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia. „Este o greşeală că s-a lăsat pentru 2015. Când un copil trebuie să se nască şi-l mai ţine cineva în burtă, poate să nu se mai nască niciodată viu. Cam aşa este şi aici. Consider că această lege trebuia să fie aplicată acum”, mai adaugă acesta.

452-festelita3„În primul rând au de pierdut cetăţenii, pentru că APL-urile, chiar dacă doresc să facă ceva pentru comunitate, în realitate, nu pot să rezolve de sine stătător problemele acestea sau rolul lor se rezumă la nişte acţiuni mai puţin importante pe plan local”, spune Viorel Furdui, director executiv al CALM (Congresul Autorităţilor Locale). „Ceea ce se întâmplă în prezent vorbeşte despre faptul că deja creşte spiritul civic al primarilor şi aceştia îşi permit să iasă în faţa guvernului, cerând descentralizare, respect, o atitudine şi o salarizare corespunzătoare”, mai adaugă specialistul.

Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, spune că prevederile privind distribuirea mijloacelor financiare ar rezolva doar parţial problema. Pentru ca reforma finanţelor publice locale să aibă succes, este nevoie să mai fie adoptate o serie de legi, care ar permite primarilor să poată colecta impozite şi să atragă mijloace băneşti în buget, elemente care stau la baza adevăratei autonomii locale. „Nu are rost să vorbeşti despre distribuţie în formula în care mai departe primarii nu au bani. Dacă nu dai bani pentru investiţii, dacă nu dai taxe locale, dacă nu reformezi sistemul de impozit pe venit, dacă nu le dai dreptul primarilor să împrumute bani, să colecteze taxe, dacă nu faci toate lucrurile acestea pe care urmează să le votăm, atunci compromiţi tot ce înseamnă reformă în ţara aceasta. Şi noi atâţia ani de zile am aşteptat, atât de mult ne-am dorit ca primarii noştri să fie independenţi şi liberi, ar fi un păcat să nu facem lucrul acesta corect şi aşa cum trebuie”, declară Ioniţă.

În baza simulărilor care au fost efectuale la elaborarea acestei legi, s-a constatat că marea majoritate a APL-urilor vor avea de câştigat. „Eu bănuiesc că câştigul va fi mai mare peste o perioadă de timp, atunci când autorităţile vor începe să simtă că sunt stăpâni pe această situaţie şi vor începe să o îmbunătăţească”, afirmă expertul economic Dumitru Budianschi. „În final, e bine că primarii au înţeles că această lege este în favoarea lor, fiindcă aceasta îi face primari în deplinul sens al cuvântului”, mai adaugă economistul.

În 2014, de noile prevederi ale Legii privind finanţele publice locale urmează să beneficieze patru APL-uri: Ocniţa, Basarabeasca, Râşcani şi mun. Chişinău, localităţi care vor pilota această lege.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *