Video/Le fuge pământul de sub picioare

Alunecările de teren sunt un fenomen răspândit în R. Moldova. Zona de centru este cea mai afectată, dar există regiuni și în sud, și în nordul republicii, care se confruntă cu acest fenomen. În satul Baurci, raionul Ceadîr-Lunga, 60 de case de pe două străzi riscă să se prăbușească din cauza alunecărilor de teren. Oamenii se plâng că din grădinile lor nu a mai rămas nimic, pereții caselor sunt crăpați și chiar dacă îi repară, fisurile reapar la scurt timp. Unii oameni deja și-au părăsit casele în care au locuit, iar alții spun că nu pot pleca, deoarece aici le este averea agonisită o viață, nu au bani să construiască alte case și nici puteri, deoarece sunt trecuți de vârsta de 60 de ani. Chiar dacă statul s-a oferit să îi sprijine cu suma de 100 000 de lei, oamenii spun că acești bani nu le ajung nici să-și cumpere o casă și nici să și-o construiască.

Loturi pentru constructia caselor, fără expertiza geologică a solului

Satul Baurci este situat într-o zonă periculoasă, în care se formează de la trei la cinci alunecări la 10 km pătrați. În localitate sunt 2150 de case. 60 dintre ele, de pe două străzi adiacente, sunt amplasate în zona în care pământul alunecă de sub picioare, la propriu. Localnicii spun că și-au construit casele la sfârșitul anilor ‘80. „Pe atunci, nu prea erau terenuri pentru case. A trebuit să ne dea un lot pentru construcții în altă parte, pe un loc bun, dar nu știu de ce ne-au repartizat aici. Eram tineri și ne-am bucurat că vom avea colțișorul nostru”, a spus Constantin Terzi (foto sus), care locuieste într-o casă din zona afectată de alunecările de teren. Loturile s-au oferit de administrația publică locală, în lipsa vreunei expertize geologice. Mai mult ca atât, și autorizații speciale de construcție nu erau necesare.

Potrivit lui Boris Novac, șeful Direcției supraveghere tehnică Sud, subordonată Ministerului Economiei şi Infrastructurii, obligativitatea de a avea autorizație pentru construcția unei case a fost instituită începând cu 1996, odată cu adoptarea Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. „Dacă casele au fost construite cu mai mult de 20 de ani în urmă, autorizațiile pentru construcție nu erau necesare. Nici nu erau astfel de cerințe”, explică Novac Din spusele sale, pentru a evalua dacă pe un teren este sau nu posibilă construcția unei case, este necesară efectuarea expertizei geologice a solului și de stabilit care este adâncimea apelor freatice.

Iuliana Paci, 63 de ani, lângă garajul construit recent

Copaci oferiți de APL pentru a fi plantați pe terenurile afectate de alunecările de teren

„Totul s-a început în anul 2010 după o ploaie torențială. Mai întâi, au apărut crăpături în pământ și locul s-a așezat. Apoi iar…”, spune Iuliana Paci, o locuitoare din zonă. Astfel, alunecările continuă și până azi, mai ales în perioadele ploioase ale anului. Pentru a stopa fenomenul, administrația publică locală le oferă oamenilor anual circa o mie de puieți de copaci pentru a fi plantați în zonă. Chiar dacă sădesc copacii, oamenii spun că pământul pleacă împreună cu ei, iar ulterior aceștia se usucă. Constantin Terzi spune că copacii pe care i-a plantat cu puțin timp în urmă, acum sunt la 30 de metri depărtare. „Nu știm ce va fi mai departe. Timpul trece, iar de la marginea alunecărilor până la casă a mai rămas puțin loc. Nu știm ce vom face, în fiecare zi vedem cum pleacă pământul de sub picioare”, a spus bărbatul.

Petru Terzi, 34 de ani, „Dacă cunoșteam despre alunecările de teren, mai bine ne procuram un apartament”.

Dacă știam de riscul alunecărilor de teren, nu investeam în reparația casei

Petru Terzi are 34 de ani și locuiește în casa părinților săi. Mai mult de jumătate din grădina casei a alunecat. „Părinții au reparat casa de două ori, iar eu împreună cu fratele o dată”, a spus tânărul. Chiar dacă cu câteva luni în urmă a acoperit toate fisurile, casa a crăpat din nou. „Dacă știam la început despre alunecările de teren de aici, mai bine ne cumpăram un apartament undeva și demult plecam de aici”, a spus tânărul. Banii familiei i-au investit în această casă, pe care nu mai are rost să o repare.

Ecaterina Afatarlî a primit terenul pentru construcția casei în anul 1984. Pe atunci nimeni nu le-a solicitat nicio autorizație de construcție, iar de la primărie nu li s-a spus că terenul ar putea fi afectat de alunecări de teren. Din cauza lor, casa în care locuiește împreună cu soțul are nevoie de reparații în fiecare an, dar și aceste măsuri nu sunt suficiente. „Nu am avut un an în care să nu reparăm casa. Noi nu trăim pentru noi. Noi trăim doar ca să ne reparăm casa, dar unde să plecăm? Copiii au problemele lor. Nu avem unde pleca”, zice femeia. Din spusele acesteia, statul le-a oferit suma de 100 000 de lei ca și compensație pentru imobilul care se distruge. „Am refuzat această sumă pentru că ne-a fost frică că vom rămâne fără casă. Această sumă ni se dă cu condiția că trebuie să părăsim locuința, iar acești bani nu ne ajung nici să construim o casă, nici să cumpărăm una”, explică femeia. Și Constantin Terzi a refuzat această sumă de bani. El zice că, la vârsta de 60 de ani, nu mai are puteri să-și construiască o casă nouă, iar acești bani nu sunt suficienți ca să-și cumpere altă casă.

Familia Iulianei Paci, a cerut de la administrația locală un lteren nou pentru construcție, în altă zonă. „De ce să investim bani aici, dacă în fiecare an casa se strică?”- spune femeia. Din spusele viceprimarului, localității, Mihail Ostrioglo, autoritatea locală le poate oferi oamenilor terenuri noi pentru construcția caselor, dar pentru ca această problemă să fie rezolvată este necesară și implicarea funcționarilor de nivel înalt.

Schimbările climatice printre cauzele intensificării alunecărilor de teren

Alunecările de teren apar în special din cauza structurii geologice a terenului, care este format dintr-un strat nisipos la suprafață și unul argilos la subsol. Atunci când panta are o înclinație mai mare de cinci grade, riscul alunecărilor de teren crește. De asemenea, lipsa canalizării centralizate, săparea gropilor pentru colectarea apelor uzate, fac ca acest risc să crească. Din spusele lui Igor Nicoară, directorul Institutului de Geologie și Seismologie al AŞM, din cauza schimbărilor climatice s-a modificat și periodicitatea căderii precipitațiilor. Cantitatea de precipitații care trebuie să cadă pe un teritoriu într-o perioadă îndelungată de timp, acum cade într-o perioadă foarte scurtă, solul se supraumezește, iar acest lucru duce la activizarea alunecărilor de teren. „Zonele forestiere reprezintă protecția naturală a procesului de alunecări de teren”, spune expertul, iar reducerea lor cauzează intensificarea acestora.

Conform cercetărilor Academiei de științe, 20% din suprafața R. Moldova este în pericol de alunecări de teren.


loading...

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *