Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Lăptişorul de trântor, interzis în…

Lăptişorul de trântor, interzis în grădiniţele din Chişinău

În luna decembrie 2011, au fost retrase peste 160kg de lăptişor de trântor din câteva grădiniţe din Chişinău, pentru că, potrivit Centrului de Sănătate Publică, produsul nu este recunoscut ca fiind unul alimentar. Totodată, agentul economic care furniza produsul, dar şi  şefii Direcţiilor Educaţie ai sectoarelor Centru şi Botanica au fost sancţionaţi cu amenzi.

Denumirea populară a apilarnilului este lăptişor de trântor. Apilarnilul este un produs apicol natural, obținut din larve de trântor. Acestea, la vârsta de 7 zile, sunt recoltate integral, obținându-se apilarnilul. În Grădiniţa nr. 6 din Chişinău, majoritatea copiilor au consumat apilarnil. Lidia Alexa, directoarea grădiniţei, spune că părinţii au fost informaţi despre beneficiile şi contraindicaţiile apilarnilului. “În cazul copiilor alergici sau care suferă de vreo boală ce s-ar fi putut agrava în urma consumului produsului apicol, părinţii semnau că refuză apilarnilul”, explică Lidia Alexa. Ea susţine că lăptişorul de trântor a fost utilizat doar în grupele mari şi pregătitoare, nu şi în grupele-creşă, şi că în urma consumului acestui produs nu s-a înregistrat nicio plângere din partea părinţilor. Lidia Alexa mai spune că, datorită proprietăţilor antivirale ale apilarnilului, copiii se îmbolnăveau mai rar.

Lăptişorul de matcă — achiziţionat prin licitaţie

Trofim Ostalep, şef de secţie la Centrul de Sănătate Publică din Chişinău, susţine că produsul a fost retras din grădiniţe, deoarece Ministerul Sănătăţii nu l-a calificat drept produs alimentar. “Licitaţia de procurare a apilarnilului a fost incorectă, întrucât se ştie de mult că lăptişorul de trântor nu poate fi administrat preşcolarilor”, afirmă Trofim Ostalep.
La 3 martie 2011, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Centru solicita publicarea în Buletinul Achiziţiilor Publice a unui anunţ de participare la licitaţia publică privind achiziţionarea lăptişorului de trântor, conform nevoilor instituţiei.

La 28 martie 2011, în cadrul acestei direcţii a fost desfăşurată licitaţia nr. 446/11, având drept obiect al achiziţiei lăptişorul de trântor. Câştigătoarea licitaţiei a fost firma ÎI “Popenco Rodica”, din Bălăbăneşti, Criuleni.
În acest sector, conform contractului de achiziţionare, au fost cumpărate 3000 de borcane de 200 gr cu apilarnil, la preţul de 70 de lei borcanul.

În decembrie 2011, câteva grădiniţe de la Botanica au utilizat lăptişor de trântor, furnizor fiind acelaşi agent economic – ÎI “Popenco Rodica”. În contract era specificată cantitatea de 72 kg de apilarnil. Peste cinci zile, produsul a fost interzis în grădiniţe, fiind returnat agentului economic.

Andrei Ciuburciu, şeful Secţiei Siguranţa Alimentelor a Centrului Naţional de Sănătate Publică, afirmă că DETS Centru şi DETS Botanica au introdus în meniul copiilor un produs contraindicat acestora, în lipsa coordonării cu specialiştii de la Centrul de Sănătate Publică. “În consecinţă, şefii Direcţiilor Educaţie din cele două sectoare au fost amendaţi pe motiv că au permis folosirea în alimentaţia copiilor a unui produs nerecunoscut de Ministerul Sănătăţii”.

Rodica Popenco, agentul economic care câştigase licitaţia, spune că nu înţelege de ce specialiştii  Centrului de Sănătate Publică susţin că apilarnilul nu ar fi recunoscut de Ministerul Sănătăţii ca produs alimentar destinat copiilor, în timp ce ea are certificate de conformitate eliberate de instituţii medicale subordonate acestui minister. “Am toate actele care dovedesc că acest produs este acceptat în alimentaţie. În certificatul de investigare a probelor alimentare, eliberat de Laboratorul de investigaţii fizico-chimice de la Centrul de Sănătate Publică Criuleni, e specificat că produsul corespunde cerinţelor GOST 28 888-90 “Lăptişor de trântor”, spune Rodica Popenco.

La licitaţie, Rodica Popenco a prezentat şi un certificat eliberat de Laboratorul de Încercări a produselor de origine animalieră, acreditat în Sistemul Naţional de Certificare din cadrul Centrului Republican de Diagnoză Veterinară al Ministerului Agriculturii. Popenco este nedumerită de declaraţiile potrivit cărora produsul nu ar fi recunoscut în R. Moldova ca produs alimentar pentru copii, ea deţinând acte oficiale care demonstrează contrariul. “Produsul a fost testat de Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului (IPMA ICŞDOSMC), iar în recenzia eliberată de această instituţie “se recomandă de a introduce în alimentaţia copiilor acest produs, de două ori pe zi, câte o linguriţă mică cu 30 de minute înainte de mâncare”.

Andrei Ciuburciu a menţionat că instituţiile care au eliberat aceste documente sunt responsabile de acest fapt. “Nu ştiu cum au fost obţinute aceste acte, ştiu doar că lăptişorul de matcă este interzis copiilor din grădiniţe.” Ciuburciu afirmă că Centrul de Sănătate Publică Criuleni a retras agentului economic Rodica Popenco actul ce confirma că proba acelui produs corespunde cerinţelor GOST 28 888-90 “Lăptişor de trântor”.

Grigore Covalciuc, vicedirectorul Secţiei Pediatrie din cadrul ICŞDOSMC, care a eliberat  recenzia, afirmă că apilarnilul a fost testat şi, în urma testării, s-a decis că acest produs este util pentru alimentaţia copiilor în scop de vitaminizare. “Să fie clar, apilarnilul nu este un medicament, este doar un supliment alimentar, iar despre efectele sale pozitive asupra sănătăţii copiilor şi a celor maturi ştie o lume întreagă.” Covalciuc spune că problema nu constă în produs, ci în mentalitatea oamenilor care nu pot accepta ceva nou.

Ala Vârlan, şefa DETS Centru, spune că, periodic, în grădiniţe erau efectuate controale din partea Centrului de Sănătate Publică şi niciodată nu li s-a explicat de ce se interzice introducerea acestui produs în meniul copiilor. “Apilarnilul era indicat în meniu, era specificat numărul de copii care îl consumau, iar în grădiniţele în care era utilizat lăptişorul de trântor sunt procese-verbale semnate de părinţii care au acceptat ca micuţii să ia acest produs”, menţionează Ala Vârlan.

Lăptişorul de trântor: pro şi contra

Totodată, unele grădiniţe din sectorul Centru nu au acceptat acest produs. Vera Cearca, şefa Grădiniţei nr. 46, spune că e un produs necunoscut şi că nu a dorit să pună viaţa copiilor în pericol.

Tatiana Tverdohleb, şefa DGETS, susţine că problema ar fi una mai veche. Apilarnilul s-a administrat în grădiniţe ca un supliment de vitamine, dar utilizarea produsului a fost sistată în urma scandalului iscat în jurul lui. Acesta s-a declanşat când un părinte al unui copil care frecventa o grădiniţă din sectorul Botanica a depus o plângere în care sesiza că micuţului i s-a dat lăptişor de trântor, cu toate că el nu a fost de acord. Şefa direcţiei spune că în sistemul de alimentaţie a copiilor nu s-a mai introdus de ani de zile un produs nou, iată de ce, când a apărut apilarnilul, mulţi au reacţionat cu scepticism.

Rodica Popenco afirmă că apilarnilul este un produs apicol biologic, obţinut din larve de trântor, lăptişor de matcă, păstură, miere şi propolis. Acest produs are consistenţa şi culoarea iaurtului. “Apilarnilul se păstrează numai congelat, iar la decongelare se amestecă cu miere, în proporţie variabilă. La grădiniţe acest produs era adus în borcane de 200 de grame şi era ţinut în frigider”, explică Rodica Popenco.

Grigore Covalciuc, vicedirectorul Secţiei Pediatrie din cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului din Chişinău, susţine că apilarnilul întăreşte sistemul imun al copiilor, iar nutrienţii lui de înaltă calitate îmbunătăţesc memoria.

Însă Constantin Manic, medic igienist la DGETS, spune că produsele apicole nu sunt acceptate în grădiniţe fiindcă mulţi copii sunt alergici. “Aceste reguli sunt mai vechi, dar valabile şi acum, deoarece copiii rămân copii, indiferent că normele sunt stabilite acum 20-30 de ani”, specifică medicul.

Tatiana Afteni, şefa Secţiei Alimentaţie a DETS Botanica, confirmă că la stabilirea meniului copiilor din grădiniţe se ghidează după o carte în limba rusă din anul 1988. “După cartea aceea ne conducem pentru a stabili ce trebuie să le dăm copiilor, urmăm acele instrucţiuni.” Doamna Afteni susţine că există şi o carte mai nouă, dar conţinutul este acelaşi, adică nu este altceva decât o traducere după ediţia din 1988.

În anul 2009 apilarnilul a fost consumat şi în grădiniţele din sectorul Ciocana, dar nu a fost înregistrat vreun caz când vreun copil ar fi avut de suferit în urma consumului acestui produs.

Lilia Zaharia-Cravcenco