La Tiraspol: “Штиинца”, preocupată de dezvoltarea “limbii moldoveneşti”

264-grigoriopolÎncă de la începutul acestui an, autorităţile de la Tiraspol, în frunte cu liderul Igor Smirnov, s-au declarat pentru dezvoltarea învăţământului în “limba moldovenească”. Totodată, “comunitatea moldovenilor” din stânga Nistrului aşteaptă deschiderea unui centru cultural care va promova grafia chirilică, deputaţii rmn declarând că dezvoltarea “limbii moldoveneşti” este singurul viitor al moldovenilor din raioanele de est ale Moldovei.

Continuare din 10 decembrie 2009 (“În Transnistria: litere ruseşti pentru limba română“)

Între timp, în şcoli situaţia elevilor rămâne aceeaşi. Doar trei ore de limbă română pe săptămână. Acesta este singurul acces al copiilor la alfabetul latin, şi asta în condiţiile în care părinţii acceptă aceste lecţii facultative. În cele 33 de şcoli de pe malul stâng al Nistrului cu predare în alfabetul chirilic, de trei ori pe săptămână profesorii încearcă să deprindă elevii vorbitori de română (n.r. – numită oficial în constituţia rmn moldovenească) cu caracterele latine. Pentru aceste lecţii copiii nu au manuale, iar autorităţile de la Tiraspol nu văd necesitatea tipăririi acestora. Elevii au în ghiozdan doar câte un caiet, în care îşi notează cu grijă fiecare literă şi fiecare semn.

264-grigoriopol3Elena (n.r. – nume schimbat) este mama unei fetiţe din clasa I care învaţă într-o şcoală din satul Delacău, r. Grigoriopol, unde elevii îşi fac studiile doar până în clasa 9-a şi doar în chirilică. Ea ne arată caietele fetiţei sale, care abia deprinde să scrie. Ca şi ceilalţi 12 colegi ai săi, într-un caiet, de sus până jos, fata a notat cu grijă la lecţiile “de scriere”: “Роман тоарнэ сук ын канэ” (n.r. – Roman toarnă suc în cană). Învăţătoarea încearcă să deprindă copiii să scrie caligrafic, dar nu şi caracterele latine. De trei ori pe săptămână fata merge la lecţii facultative, ca să înveţe regulile gramaticale ale limbii române şi caracterele latine. Elena ştie că, atunci când va creşte, fiica sa va avea de ales între o universitate din Chişinău şi una de la Tiraspol. “Mulţi vor la Chişinău, dar dacă nu au bani, copiii sunt nevoiţi să rămână în stânga Nistrului”, explică femeia.

Nu doar din cauza banilor, ci şi sub presiunea autorităţilor rmn vorbitorii de limbă română ar putea să facă o alegere contrară voinţei lor. Ca să nu-şi piardă locurile de muncă şi să evite problemele cu autorităţile, unii au renunţat la instituţiile cu predare în limba română. Despre astfel de situaţii ne vorbeşte Ion Iovcev, directorul liceului cu predare în limba română de la Tiraspol, numit şi singura “insulă românească” de acolo. “De multe ori, părinţii sunt şantajaţi de autorităţi că îşi vor pierde locurile de muncă dacă nu vor renunţa la ideea ca copii lor să înveţe în limba română”, explică Ion Iovcev. “Este o temere a autorităţilor din stânga Nistrului care se numeşte “românofobie”, mai explică directorul. Acest fapt nu este negat nici de directorul unei şcoli cu predare în grafie chirilică din acelaşi oraş. Alexandru Burlacu aminteşte despre mai multe situaţii în care elevii se întorc în şcolile din regiune cu predare în chirilică. “Nu pentru că elevilor le era greu să studieze în şcolile cu predare în limba română, ci pentru că părinţii „au fost sfătuiţi” insistent la serviciu să facă această alegere”, mai spune directorul instituţiei. Părinţii acestor elevi sunt atenţionaţi nu doar verbal, ci şi prin acte oficiale. De fapt, atât articolul 41 din Constituţia rmn, cât şi Legea cu privire la învăţământ din partea stângă a Nistrului anunţă negru pe alb că toţi cetăţenii au dreptul la educaţie. Acelaşi act însă prevede limitarea expresă a acestui drept. “Limitarea drepturilor cetăţenilor la educaţie se permite numai în cazurile prevăzute de legislaţie, în interesul securităţii statului, ordinii publice, protecţiei bunelor moravuri, sănătăţii populaţiei, drepturilor şi libertăţilor altor persoane”. “Această formulare poate fi calificată drept un fals, deoarece normele internaţionale prevăd egalitatea în drepturi. Acesta este felul în care autorităţile de la Tiraspol demonstrează abilitatea regimului separatist de a viola drepturile omului în numele drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane”, explică Alexandru Zubco, expert “Promo Lex”.

264-grigoriopol2Totodată, autorităţile din stânga Nistrului au adoptat şi un program “Educaţia în limba moldovenească”, scopul declarat al căruia este “funcţionarea şi dezvoltarea educaţiei în limba moldovenească, formarea culturii educaţionale şi instruirea în limba moldovenească”. Recent acestea au anunţat şi despre deschiderea unui centru “Штиинца” (n.r. – Ştiinţa), în care îşi pun toate speranţele pentru dezvoltarea “limbii moldoveneşti”. Deschiderea acestuia este preconizată pentru anul 2010. Adunaţi la începutul lunii la o masă rotundă, profesorii de “limba moldovenească” au declarat că studirea limbii trebuie aprofundată în toate instituţiile, începând cu grădiniţa şi terminând cu universităţile. În acest context, deputatul Valerian Tulgara, care deţine şi funcţia de preşedinte al “Comunităţii moldovenilor”, a declarat că “limba moldovenească” vorbită în stânga Nistrului trebuie dezvoltată. “Limba noastră moldovenească are tot dreptul să păşească în timp cu lingvistica globală, iar noi nu mai putem vorbi într-o limbă moldovenească de topor a anilor ‘60—’90. Vom face tot posibilul ca limba noastră să se dezvolte. Moldovenii vor avea viitor dacă vor onora limba moldovenească”, a spus Tulgara în faţa comunităţii pe care o reprezintă.

Pe de altă parte, solicitat anterior să comenteze situaţia elevilor vorbitori de limbă română, dar înmatriculaţi în şcolile moldoveneşti, actualul ministru al Educaţiei, Leonid Bujor, a spus că abordarea ministerului de la Chişinău este unică pentru toţi copiii care locuiesc pe teritoriul R. Moldova, precizând că urmează să negocieze ca toate obiectele să fie studiate conform curriculei din dreapta Nistrului. Ministrul însă nu a precizat când vor avea loc aceste negocieri.

Anastasia NANI, Natalia SCURTUL
Articol realizat în cadrul proiectului “Poduri peste Nistru: acţiuni comune ale mass-media în vederea soluţionării conflictului transnistrean”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susţinerea financiară a DFID. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia donatorilor sau a CJI.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

8 comentarii

  1. Vasile

    Măcar să fie şi în chirilică, principalul e să nu se treacă la rusă.. Ar trebui de-l re-orientat pe Tulgara să se ocupe de satele moldoveneşti din Transnistria ucraineană.

  2. Mara

    sunt 20 ani de cànd puscàriasul àsta isi bate joc de niste suflete si nu i-a aterizat nimeni un glont in frunte.snegur,cànd a pus màna pe el,au bàut càte o sutà si s-au dus pe la casele cui ii are,cà-s de o baie,comunist inveterat si snegur.asa o pàteam noi cu VORonin ca cei din tiraspol,toate lepàdàturile si-au gàsit refugiu in tiraspol.un puscàrias,care nu trebuia nici rusiei,a devenit presedinte de tàlhari.

  3. Unimgandire

    Pacat ca cei din partea transnistreana nu au posibilitatea (n-au dreptul) sa vorbeasca “moldoveneste” in “parlamentul” de la Tiraspol si oficial in public, vorbind la general. Prin asta s-ar demonstra ca e o limba oficiala. Se dovedeste ca totu-i un fals.
    Sunt incantat de Mara care foloseste “à”, pentru “ă”, varianta pentru care optam si eu cu vreo 10 ani in urma. Numai ca pentru “â” trebuie folosit “á”, cu semnul diacritic inclinat in dreapta.

  4. Petrus

    Mara, te-as sfatui sa fii consecventa ca Vasile si sa pui “virgule si caciulite” PE sau SUB toate literele sau sa scrii mai simplu fara ele, caci se intelege mai usor. Accentele “aigu, circomflex et grav” sunt din alta limba si n-au ce cauta in romana, chiar daca-i plac lui “Unimgandire”. Altfel, fiecare si-ar face reguli proprii, derutand-i pe necunoscatori. Va rog sa nu va suparati pt. propunere. In rest, aveti in fond dreptate.

  5. Petrus

    Eu i-as propune Presedintelui Ghimpu sa-l premieze pe Domnul Director Ion Ioncev din Tiraspol cu o medalie potrivita, gen “Meritul Cultural”, la care sa adauge si un supliment salarial. El este unul dintre eroii pe care nu-l baga nimeni in seama, desi indeplineste o misiune sfanta.

  6. mihai

    sper ca daca asa zisii profesori ai centrului Stiinta se vor preocupa de dezvoltarea “limbii moldovenesti” pina la urma sa iasa la concluzia ca limba noastra este limba româna. Limba fiecarui popor demonstreaza cine au fost stramosii poporului dat si de la cine provine .in cazul nostru provinem de la daci si romani concluzia – trebuie sa scriem in grafia latina.ar fi bine ca cei de la “Stiinta” sa mai studieze si un pic istoria fara eschivari si goluri provenite din perioada sovietica

  7. Feodor

    “Ziarul de garda” ar putea sprijini invatarea limbii romane cu grafie (litere)latina, prin publicarea,pe prima pagina la loc vizibil in fiecare numar de aparitie a ziarului a lectiilor din manualul scolar de clasa 1-a ABECEDARUL de invatare a limbii romane, iar ziarul sa fie raspandit prin orice mijloc in Transnistria.

Leave a Reply to Feodor Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *