La sfârşit de an
Oameni simpli, aşteptând la fereastră o zi mai bună, persoane în uniformă şi copii desculţi, tineri şi bătrâni, săraci şi bogaţi, oameni trişti şi veseli. Sunt cetăţenii care au ajuns în obiectivul aparatului foto şi care au avut ceva de spus, atunci când reporterii de gardă s-au deplasat în satele şi oraşele lor. Tot ei au constituit şi eroii expoziţiei de fotografii, inaugurată vineri, 19 decembrie, la Centrul Expoziţional «Constantin Brâncuşi» din Chişinău.
TOPUL ANTICORUPŢIE 20081.Sergiu Cojocaru, şeful Direcţiei Cultură, Călăraşi
|
La sfârşit de an, echipa Ziarului de Gardă a prezentat bilanţul campaniei anticorupţie, desfăşurată pe parcursul anului 2008. E pentru al patrulea an consecutiv când redacţia acordă premii anticorupţie. În 2008, au fost premiaţi cei mai activi cititori, care au semnalat la redacţie cele mai multe cazuri de corupţie, sau personalităţi model de demnitate, cinste şi onoare. Printre premianţi se numără jurişti, medici, funcţionari publici, fermieri şi oameni politici.
8000 de kilometri
Cât despre oaspeţii evenimentului, aceştia au reprezentat diferite instituţii publice şi partide politice, profesori, jurnalişti şi, desigur, cei mai fideli cititori ai ziarului. Cei din urmă au şi fost premianţii Topului Anticorupţie, zece la număr, conform tradiţiei. Astfel, redacţia le-a mulţumit pentru că ne-au fost alături şi ne-au susţinut în acţiunile de promovare a unui model de viaţă fără corupţie, pentru că au fost receptivi şi pentru faptul că, de fiecare dată, semnalau nedreptăţile cu care se confruntau.
Profesorul Ion Teleman din Iurceni, Nisporeni, este omul care, de la 1989, când s-a lansat Mişcarea de Eliberare Naţională, este mereu pe baricade. Felul în care luptă pentru dreptate este un model pentru discipolii săi, dar şi pentru noi, jurnaliştii, care, pentru a face o presă corectă şi echidistantă, avem nevoie de astfel de modele.
Silvia Hangan, din Chişinău, este alături de oamenii care nu ezită să spună adevărul. A trecut prin zeci de procese de judecată, încercând să-şi restituie bunurile confiscate de stat în perioada represiunilor staliniste. Ea nu încetează să demonstreze că, în R. Moldova, justiţia neglijează drepturile şi libertăţile omului. Silvia Hangan a devenit astfel o adevărată militantă pentru adevăr.
Cei care nu au putut fi alături de noi pe 19 decembrie, dar care, pe parcursul anului, au fost eroii principali ai unor subiecte de presă, au fost prezenţi în alt mod. În cele 70 de fotografii expuse în sală, nu au lipsit oamenii care ne-au impresionat cel mai mult cu poveştile lor de viaţă. Sunt oameni simpli, pe care i-am cunoscut la redacţie sau la întâlnirile cu cititorii, la Chişinău sau în cele 18 raioane, în care am mers în acest an.
Din martie 2008, reporterii Ziarului de Gardă au parcurs peste 8000 de kilometri pe teritoriul R. Moldova, comunicând cu ţărani, profesori, medici, vânzători, şomeri, elevi sau pensionari. Am discutat despre mită, despre problemele sociale din localitate, despre posibilităţile de combatere a corupţiei. De fiecare dată am aflat lucruri noi şi am încurajat cititorii să relateze despre ilegalităţile pe care le cunosc şi despre relaţia cu autorităţile publice.
Ziare sechestrate
În unele localităţi am fost aşteptaţi şi întâmpinaţi cu bunăvoinţă de autorităţile locale. La Străşeni, însă, primarul nici nu a vrut să ne asculte, pe motiv că acţiunea noastră este una publică, de informare a cetăţenilor şi nici nu trebuie să cerem vreo permisiune sau să anunţăm conducerea oraşului. A fost singurul caz în care autorităţile nici nu ne-au întrebat de la ce ziar suntem, despre ce scriem şi în ce constă acţiunea noastră, ci, pur şi simpu, ne-au încurajat să ne facem şi în continuare munca.
În alte localităţi, însă, am fost nevoiţi să negociem mult pentru a obţine o permisiune. Dar la Coşniţa, Dubăsari, a fost cel mai dificil. Acolo, reprezentanţi ai Consiliului Raional Dubăsari ne-au sechestrat o parte din ziarele destinate cetăţenilor, ne-au ameninţat cu bătaia şi ne-au învinuit de faptul că „scoatem gunoiul din casă” prin intermediul materialelor în care demascăm ilegalităţile guvernării.
În acest an, preelectoral, acolo unde mergeam eram întrebaţi de multe ori din ce partid facem parte şi cine ne plăteşte. Mulţi dintre cei întâlniţi în stradă nici nu ştiau să explice sensul cuvântului „corupţie” sau cum poate fi diminuat acest fenomen. Prin acest maraton al Ziarului de Gardă, desfăşurat în diferite localităţi, am primit următorul mesaj: oamenii simpli, în special cei din zonele rurale, sunt preocupaţi de ce să mănânce, cu ce să-şi îmbrace copiii la şcoală, cum să câştige un ban mai mult. De obicei ei nu înţeleg că, de problemele cu care se confruntă, sunt responsabili şi funcţionarii corupţi. La Ialoveni, de exemplu, oamenii ne-au spus că nu s-au ciocnit de corupţie, pentru că nu au bani. În schimb, la Orhei, corupţia e răspândită peste tot, s-au plâns oamenii. În timpul unei deplasări, un cetăţean ne-a spus că guvernarea creează intenţionat o stare naţională de sărăcie, pentru că un popor sărac poate fi manipulat mult mai uşor.
Corupţia în vizor
Dacă cititorii noştri din localităţile rurale ale R. Moldova spun că întâlnesc cel mai des corupţia pe coridoarele spitalelor, la Chişinău, aceasta se face simţită aproape în toate instituţiile în care intri. În timpul celor 18 întâlniri cu cititorii din capitală am primit răspunsuri diferite. „Studenţii se împacă bine cu acest fenomen. Cunosc acest lucru chiar de la universitatea în care îmi fac studiile”, spune Victoria.
„Chiar ieri am plătit 50 de lei unei laborante pentru o analiză. Când am cerut bonul, s-a uitat la mine ca la un monstru”, ne povesteşte Petru.
„Ştiu de la vecini, rude, priteni că mita este decisivă în spitale, şcoli, universităţi. Eu sunt minoră şi abia descopăr viaţa”, ne explică Ana.
Aceste răspunsuri sunt preluate din suplimentul Zona Publică, un alt proiect al Ziarului de Gardă, lansat în 2008. Pe paginile acestuia am aşternut cele mai actuale teme care au afectat cetăţenii de rând. Aici am expus cazurile de corupţie culese în timpul deplasărilor reporterilor pe teren şi părerea diferiţilor experţi cu privire la temele tratate.
Întrebări fără răspuns
În paralel, redacţia a lansat o campanie de sensibilizare a autorităţilor publice în procesul de comunicare cu presa şi în special cu jurnaliştii care scriu pe teme de corupţie. Guvernul, ministerele şi autorităţile publice locale din R. Moldova au primit sute de scrisori de la reporterii de investigaţie, în care se solicita un acces mai liber la informaţia de interes public sau acţiunile înterprinse în urma publicării unor materiale. Răspunsurile acestora, de cel puţin o pagină, erau de fapt fără răspuns, pentru că includeau doar nişte fraze kilometrice pompoase, prin care eram anunţaţi că instituţia X sau Y depune toate eforturile necesare pentru a stopa un anumit fenomen sau pentru a trage la răspundere anumiţi funcţionari. Şi aceste „opere” au fost expuse în cadrul evenimentului şi au putut fi studiate de cei prezenţi în sală.
Am întrebat oaspeţii prezenţi la eveniment ce părere au despre succesele înregistrate în acest an în combaterea corupţiei de către autorităţi şi cu ce animal ar compara ei corupţia. Deşi răspunsurile au fost diferite, concluzia a fost aceeaşi – în acest an, ca şi în anii trecuţi, nu s-au înregistrat succese deosebite în combaterea corupţiei. Cel puţin, cei prezenţi la eveniment au spus că nu au simţit aceste schimbări despre care anunţă autorităţile şi raportează în faţa donatorilor străini.
Corupţia – cel mai fioros animal
„Cel mai mare succes e că nu s-a tăcut. Mass-media a fost cea mai activă. Şi poate sub influenţa externă sau din motive electorale autorităţile au fost nevoite să se autosesizeze şi totuşi să dea curs sesizărilor. Chiar dacă nu s-au soldat cu condamnări, chiar dacă nu au fost reforme majore. Până la urmă, cei care au nimerit în aceste dosare s-au simţit prost şi data viitoare, dacă şi o vor face, se vor gândi înainte de asta. Probabil, aş asocia corupţia cu un vierme mare şi fioros, pentru că e fioros şi face la fel de mult rău ca şi corupţia”. Cornel Gurin, jurist, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
„Corupţia este o mare problemă pentru R. Moldova şi cred că este o situaţie care creează probleme multe în mai multe domenii. Dar conducerea R. Moldova a înregistrat şi aspecte pozitive în combaterea corupţiei, deşi mai sunt multe de făcut. Cred că există corupţie în toată lumea, dar cred că în SUA jurnaliştilor le este mai uşor să obţină informaţii. Este foarte important pentru presă să lupte împotriva corupţiei, pentru că aceasta are un rol foarte important în acest sector”. Sharon Ketchum, ataşată pentru probleme de cultură şi presă la Ambasada SUA din Chişinău
„La noi, corupţia începe de sus în jos, asta trebuie să fie clar pentru toţi. Este vorba de vamă şi de justiţie în primul rând, după care vin medicina şi învăţământul. Aş asocia corupţia cu un crocodil, deoarece, oricât te-ai strădui să-i închizi gura, nu prea reuşeşti, pentru că sunt implicaţi mai mulţi actori în povestea asta. De corupţie n-o să scăpăm niciodată, dar ea poate fi diminuată, dacă s-ar organiza, bunăoară, mai multe manifestări ca cea de astăzi, în care să fie antrenaţi mai mulţi jurnalişti. Adică să fie spuse public lucrurile care se descoperă în acest domeniu. Este o cale democratică şi o armă eficientă. Dar şi în Justiţie ar trebui să se facă ordine, iar persoanele găsite vinovate să fie pedepsite mai drastic, şi nu mă refer aici la oamenii simpli, ci la capii organizaţiilor mafiote”. Florentin Leancă, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici
„Activităţile parlamentare în acest sens nu sunt eficiente, şi asta din cauză că R. Moldova este doar de jure o republică parlamentară. De facto, statul moldovenesc, fiind o republică prezidenţială. Deseori, legile adoptate în Parlament au o aplicare diametral opusă. Competenţele Parlamentului de a verifica aplicarea legilor nu pot fi puse în practică din cauza faptului că PCRM deţine majoritatea în Legislativ, iar Comisia Parlamentară care se ocupă de monitorizarea Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei nu are pârghii de influenţă”. Vlad Filat, parlamentar
„În plan oficial, se creează impresia că, în ultimii ani, la noi s-au întreprins într-adevăr multe lucruri pentru combaterea corupţiei. Dar, din punctul meu de vedere, nu putem spune că nivelul corupţiei în R. Moldova a suferit schimbări esenţiale, nu avem realizări importante la acest capitol. Cu părere de rău, ca şi în anii trecuţi, se mediatizează cazuri singulare, de regulă, atunci când sunt organizate aşa-zisele luări de mită de către unii pedagogi, medici sau funcţionari publici. Lipsesc cazurile de răsunet, şi nu că avem nevoie de cazuri de răsunet, dar cunoaştem un adevăr simplu ca bună ziua – adevărata corupţie se află în clădirile administraţiei publice centrale. Aş compara corupţia cu o caracatiţă. Este necesar să tăiem tentaculele acesteia pentru a ne salva de ea. Unul din motivele pentru care R. Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa este nivelul înalt al corupţiei în eşaloanele puterii de stat”. Leonid Bujor, parlamentar
„Lumea nu înţelege, din păcate, că comuniştii ne duc de râpă şi ne fură. Situaţia din R. Moldova nu se schimbă deloc în bine, iar corupţia, în loc să scadă, înfloreşte şi mai mult. Aş asocia corupţia cu un porc. Da, chiar cu un porc, pentru că sunt la fel de obraznici”. Aliona Zuza, pedagog, premiantă a Topului Anticorupţie 2008.
Diana LUNGU, Nicolae CUŞCHEVICI
