La limită: Drepturile tinerilor de etnie romă din R. Moldova, Ucraina şi Rusia

Să nu poţi citi, să nu faci studii superioare, să ţi se refuze ajutorul medical, să fii izolat şi toate astea doar pentru că eşti de o anumită etnie, iar mai multor persoane din anturajul tău acest fapt le creează anumite asociaţii. Sunt lucruri care se întâmplă astăzi inclusiv cu persoane de etnie romă din R. Moldova. În acest context, tinerii încearcă să cultive în jurul lor alte idei, cele adevărate, despre etnia lor, să le vorbească semenilor despre daunele urii şi ale intoleranţei, să dea un exemplu celor care poate mai cred că o normalitate ar fi imposibilă.

În perioada 5-6 iulie 2018, 40 de tineri romi din R. Moldova, Rusia şi Ucraina au participat la Conferinţa Anuală a Beneficiarilor Programului de Burse în Drept şi Ştiinţe Umaniste. Conferinţa a fost organizată de Centrul Naţional al Romilor, cu sprijinul Fondului de Educaţie pentru Romi (FER). La eveniment, s-a discutat despre provocările şi dificultăţile cu care se confruntă persoanele de etnie romă, în special tinerii, în accesarea dreptului la educaţie, cultură şi identitate.

R. Moldova şi cercul vicios: cuvintele urâte, complexarea, abandonul

Mihaela Vrabii

Mihaela Vrabii este din R. Moldova. Tânăra îşi face studiile la Colegiul de Informatică, acum redenumit în Centrul de Excelenţă în Informatică şi Tehnologii Informaţionale. Ea spune că îşi vede viitorul în IT, iar faptul că este de etnie romă nu a fost un impediment în accesul său la studii. De altfel, ea susţine că posibilităţile tinerilor romi de a-şi face studiile în R. Moldova ar fi medii.

„După situaţia din Colegiul meu, aş spune că e posibil să fii admis şi la buget. Sigur, dacă ai note mari. Consider că fiecare are posibilitatea de a studia la un Colegiu”, spune Mihaela care, în acest an, a fost beneficiară a unei burse. Graţie acesteia, a putut să-şi cumpere cărţile de care a avut nevoie şi care erau destul de scumpe, dar şi un calculator. „Bursa mi-a simplificat existenţa. Situaţia financiară din familia mea e una dificilă: tata a decedat, iar mama e şomeră. Eu trebuie să mă descurc singură”, punctează tânăra.

Mihaela susţine că, în mediul în care studiază, nu a observat discriminare şi că acest fenomen se întâmplă mai mult la sate. „Cei care au tenul mai închis la culoare, sunt cumva daţi la o parte. Adică, au posibilitatea de a studia, dar nu se pot încadra în acel mediu. Adesea, din cauza că alţii le spun cuvinte urâte, ei se complexează, consideră că nu au nevoie de învăţătură şi merg să-şi caute un loc de muncă. Cu greu se angajează, dar, oricum, încearcă – muncesc din greu, merg peste hotare. Însă, au munci grele. Angajatorii nu au nimic împotrivă, dacă se duc la construcţii, de exemplu. În alte domenii, situaţia diferă. Totodată, dacă nu au beneficiat de educaţie, pot fi minţiţi de bani, iar din cauza necunoaşterii, pot fi discriminaţi”, adaugă tânăra.

Totuşi, Mihaela rămâne optimistă şi susţine că dacă ea, fiind romă, a reuşit să-şi facă studiile, să ajungă una dintre cele mai bune din clasă, oricine poate. „Contează încrederea în sine, activismul şi capacitatea de a studia intens”, zice ea.

Ucraina: „Avea 23 de ani, era băiat bun, muncitor. Ei l-au ucis”

Angelika Kruglyak

Angelika Kruglyak are 23 de ani şi vine din oraşul Zaporojie, Ucraina. De specialitate e psiholog. Acum face studii de masterat şi este directoare executivă la Centrul pentru romi din Zaporojie. Ea afirmă că, în Ucraina, are acces la educaţie doar o anumită parte a societăţii – cea cu venituri medii sau înalte. „Sunt persoane sărace, ai căror părinţi nu au învăţat. Deseori acesta devine cel mai invocat motiv – părinţii nu au învăţat, deci şi copiii nu au ce căuta la şcoală. Aceşti copii nu obţin acces la educaţie, pentru că ei se deosebesc de ceilalţi – adesea, ei nu au o uniformă şcolară, nu au rechizitele necesare pentru activităţile şcolare, sunt discriminaţi. Uneori, se întâmplă să fie înscrişi la şcoală, dar acolo, şi chiar în sistemul educaţional, nu există un mecanism ce i-ar proteja. De asta, învaţă doar cei ai căror părinţi au venituri medii sau înalte”, spune Angelika.

Ea afirmă că, în Ucraina, romii, în toate sferele lor de activitate, se confruntă cu discriminarea – începând de la educaţie şi terminând cu accesul la un post de muncă sau la servicii medicale. „Eşti discriminat nu doar dacă ai învăţat rău. Chiar dacă ai un nivel intelectual mai ridicat, prietenii tăi au anumite stereotipuri legate de romi, te iau peste picior. Toate astea se fac sub formă de glumă, dar oricum e jignitor. O altă problemă o constituie accesul la servicii medicale. Şi în aceste cazuri dictează stereotipurile. În Transcarpatia, în spitale, sunt saloane speciale pentru romi. Evident, acestea sunt în condiţii groaznice”, povesteşte tânăra.

Acum, în Ucraina, situaţia e tensionată, în special după o serie de atacuri recente, comise la Kiev, Lvov şi Ternopil, vizând comunitatea romilor. Angelika Kruglyak susţine că ceea ce s-a întâmplat la Lvov, nu este o noutate.

„Primul caz groaznic s-a produs în 2016, când în regiunea Odesa, pur şi simplu, partea romă a populaţiei dintr-un sat a fost alungată – li se distrugeau casele, încercând să le incendieze. O altă întâmplare s-a produs în regiunea Harkov, unde din cauza unui scandal cu o autoritate locală, a fost ucisă o persoană de etnie romă, fiind împuşcat în spate. Până astăzi, nimeni nu a fost pedepsit. Următoarele evenimente s-au produs în ultimele trei luni.

Din martie, curent, au avut loc incendieri la Kiev, la Lvov, iar ultimul caz odios a avut loc în Transcarpatia. Acesta, practic, ne-a răvăşit. E vorba de un grup extrem de dreapta – tineri de 16-20 de ani, care şi-au bătut joc de oamenii din acea regiune. Ei veniseră să adune fierărit, să-l sorteze, ca să-l vândă. Aceşti tineri au şi filmat totul, postând secvenţele în internet. Se vede cum agresorii aplică violenţă fizică gravă asupra unui tânăr de origine romă. Mai apoi, l-au ucis. Avea 23 de ani. Era un băiat bun. Împreună cu alte persoane, veniseră acolo să muncească, să adune bani. În acel măcel, încă patru oameni s-au ales cu răni. A fost groaznic”, povesteşte Angelika.

În opinia sa, aceste acţiuni au conotaţie politică, deoarece e un an electoral. Oricum, spune Angelika, cruzimea şi ura sunt inacceptabile. Ea afirmă că unele ONG-uri încearcă să ajungă la guvernare şi acţionează în acest sens. „Tinerilor reţinuţi în acest caz li se incriminează doar huliganismul şi nu e clar cum se va termina”, menţionează, îngrijorată, tânăra.

Ea mai spune că mulţi oameni nu înţeleg că, de fapt, în naţionalitatea romă există diverse grupuri. „Contează din ce parte vine un grup sau altul. Există o lipsă de comunicare şi între aceste grupuri, pe când ar trebui să existe o unitate”, conchide Kruglyak.

Rusia: „Când e vorba să te angajeze, eşti privit altfel”

Artur Shlykov

Artur Shlykov vine din Rusia, are 23 de ani şi e specialist în management. Spune că, în şcoală, a învăţat liniştit, „am mers apoi, în clasele mai mari, iar ulterior, la facultate”. Nu a văzut vreun sens să spună din prima că e de etnie romă – „nu am ascuns asta niciodată, dar, oricum”.

În primul an de facultate, a aflat despre o organizaţie a romilor din or. Samara. A devenit brusc interesat, deşi, afirmă el, mereu a fost preocupat de a-şi proteja naţiunea. Astfel, a început să comunice cu tineri de acolo, să lucreze împreună la proiecte, să ofere ajutor celor mici, pentru că, „până la urmă, în plan pshilogic, e mai dificil pentru romii din Rusia să obţină acces la educaţie”.

Artur recunoaşte că, totuşi, „există o anumită atitudine faţă de romi”. Generaţia vârstnică, spune el, nu e la fel de educată ca cea tânără. „Ei nu încercau să-şi aperele drepturile şi poate de asta există o asemenea atitudine faţă de romi. Avem cazuri de discriminare. Se consideră că ar fi vorba despre o naţiune needucată, care nu lucrează… În privinţa accesului la educaţie, aş spune că e o chestie relativă”, menţionează Artur.

Pe de altă parte, cu posturile de muncă e mai dificil. „Dacă e vorba de educaţie, poţi merge fie la buget, fie la contract, că acolo nu se uită la tine altfel. Totuşi, Rusia e o ţară multinaţională, pot fi admişi toţi, dar când e vorba de angajare, eşti privit altfel. Recent, o cunoscută de a mea a încercat să se angajeze. Iniţial, a mers la interviu doar pentru a se prezenta, apoi a dus şi actele, după care i s-a spus că locul e deja ocupat, dar şi că nu ar dispune de unele documente. Adică, exteriorul oricum te dă de gol. Chiar şi specialiştii calificaţi pot fi daţi afară de la muncă dacă transpare că sunt romi. Cunosc un asemenea caz”, susţine tânărul.

Artur crede că nu e necesar să se facă ceva cardinal, ci trebuie doar să se schimbe mentalitatea, iar la nivelul tinerilor să se promoveze necesitatea educaţiei şi angajarea în câmpul muncii.

În R. Moldova, nu există date statistice care ar evalua componenţa exactă a comunităţii romilor. Datele unui raport al ONU din 2015 arată că, în R. Moldova, locuiesc 15 mii de romi. Alte surse estimează numărul populaţiei rome la peste 20 de mii, dar fără o acoperire statistică. Evaluarea statistică a romilor e complicată şi din cauza că, în multe situaţii, romii nu declară oficial că sunt de această etnie.

Şahin Rădiţa, Centrul Naţional al Romilor:
„În educaţie, foarte mulţi tineri romi se opresc la etapa celor nouă clase obligatorii. Ulterior, ei nu mai au tendinţa de a continua la studii superioare. Până acum, avem circa 30-33 de tineri care-şi fac studiile în universităţi. Pe lângă asta, sunt şi în colegii – circa 10-12 persoane. (…) Există locuri bugetare asigurate pentru diferiţi studenţi. Noi, romii, suntem penultimii în această listă. Consider că ar fi benefic dacă s-ar crea anumite locuri bugetare special pentru romi, fără a-i include în lista comună de 15 %”.

Antet: fotografie-simbol


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *