Justiţie în reparaţie

Dosare examinate în birouri mici, unde victimele, agresorii, avocaţii şi judecătorii stau uneori lipiţi unul de altul. Atunci când magistraţii, conform legii, urmează să meargă în camera de deliberare, pentru a lua o decizie legală şi echilibrată, ei nu au această cameră, astefl încât roagă participanţii la proces să iasă din birou pentru a putea medita. Starea blocurilor unor judecătorii din Moldova este mai mult decât precară şi asta afectează accesul cetăţenilor la justiţie şi încrederea lor în această instituţie.

În luna octombrie 2012, a fost prezentat un raport de evaluare a infrastructurii instanţelor de judecată din R. Moldova. Acesta scotea la iveală faptul că o bună parte dintre instanţele de judecată din R. Moldova sunt amplasate în clădiri nepotrivite pentru operarea actului de justiţie. Multe dintre ele sunt vechi, construite acum 40—50 de ani, şi nu au fost niciodată reparate capital.

“Of, arăta foarte rău”

De atunci, lucrurile parcă au început să se mişte. Multe dintre instanţele din ţară se află în plin proces de reparaţie, arătând mai mult a şantiere, decât a judecătorii. Unele instanţe au fost deja reparate. Judecătoria din Cantemir, de exemplu, a fost reparată anul trecut şi arată ca nouă. Costurile s-au ridicat la aproximativ 3,5 mil. de lei. Totul este nou. Fiecare judecător are sala lui de judecată, dar şi un cabinet separat, astfel încât de şedinţe de judecată ţinute în biroul judecătorului nici nu poate fi vorba.

“Cum arăta Judecătoria anterior? Of, foarte rău arăta. Nu era mobilier, nu erau condiţii absolut deloc. Iarna era frig… Era totul vechi”, ne spune Tudor Berdilă, preşedintele instanţei, care susţine că, pentru un preşedinte, demararea lucrărilor de reparaţie în cadrul unei judecătorii înseamnă dublarea programului de lucru. Rezultatele, care se văd şi pe feţele participanţilor la procese, arată că a meritat efortul.

Vântul a suflat acoperişul

La fel de bine ca Judecătoria din Cantemir arată alte câteva instanţe din ţară: la Ciadîr-Lunga şi Leova. În scurt timp, şi la Cimişlia va fi o altă infrastructură. Există însă şi instanţe unde lucrurile nu sunt tot atât de bune. La Taraclia, de exemplu, Eugen Dvurecenschii, preşedintele judecătoriei din localitate, se roagă să nu plouă sau să batul vântul prea tare. Instanţa din localitate a fost construită încă în perioada sovietică, pentru două complete de judecători. Acum, acolo activează 5 complete, iar judecătorii sunt nevoiţi să stea în rând pentru a putea examina un dosar important.

“Am avut probleme cu acoperişul din cauză că, la noi, clădirea este amplasată în câmp şi foarte des, când cade o ploaie puternică sau bate vântul, ne scoate câte 20-30 foi de ardezie. Aproape în fiecare an avem această problemă.

Suntem nevoiţi să comandăm brigada să facă reparaţie. Acum, slava Domnului, totul este normal, dar mâine suflă iar un vânt şi scoate nu ştiu câte foi. Permanent aşa-i…”, se plânge Dvurecenschii. Acesta susţine că pregăteşte acum un proiect prin care urmează să ceară Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) fonduri pentru reparaţia capitală a instanţei.

Constantin Bragoi, directorul interimar al Departamentului Administrare Judecătoarească susţine că nu banii ar fi problema pentru care multe instanţe rămân fără reparaţie. “Avem exemplul anului 2011, când noi nu am cheltuit vreo 30 de milioane de lei. Procedura de renovare a instanţelor este una extrem de simplă. Preşedintele urmează să facă un proiect de renovare, după care să facă un deviz, în baza proiectului respectiv, după care urmează să-l prezinte MJ şi CSM pentru a-l susţine la finanţare. Or, preşedinţii vin doar în baza unor scrisori şi solicitări extrem de simpliste, solicitând anumite sume de bani, fără un argument temeinic, cum e devizul de cheltuieli, întocmit conform rigorilor şi expertizat la fel. Vreau să vă confirm cu toată responsabilitatea că în 2013 nu am avut niciun deviz prezentat conform procedurilor care să nu fi fost finanţat”, a precizat Bragoi.

A sărit cu lama la judecător

Dacă, în ultima perioadă, lucrurile privind infrastructura instanţelor din raioane par să se fi mişcat din loc, în Chişinău, situaţia este cu totul alta. Zilnic, sute de oameni sunt nevoiţi să se înghesuie pe coridoarele şi prin birourile mici ale instanţelor din sect. Centru, Buiucani, Ciocana sau Râşcani, care par să se fi înscris într-o competiţie pentru titlul neoficial de judecătoria cu cea mai slabă infrastructură.

“Noi avem o singură sală de judecată la 21 de judecători. Din aceste considerente, judecătorii sunt nevoiţi să facă şedinţe în birourile personale. Vă închipuiţi, într-un birou de 2 metri pe 3, ei sunt nevoiţi să fie împreună cu inculpaţii aduşi din detenţie toată şedinţa de judecată. Una din cele mai mari probleme e faptul că nu există o pază, care să poată filtra persoanele care intră în instanţa de judecată. Au fost incidente când inculpatul a sărit la judecător cu lama, vrând să-l agreseze”, afirmă Sergiu Ţipişca, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei sect. Centru din Chişinău. Situaţii similare sunt şi la celelalte instanţe din capitală.

“Problema este că, din start, instanţele de judecată din Chişinău au fost amplasate în construcţii neadecvate pentru înfăptuirea actului de justiţie. Toate clădirile, cu excepţia celei de la Botanica şi, mai puţin, Ciocana. În rest, Judecătoriile Buiucani, Centru şi Râşcani sunt amplasate în clăriri care nu sunt adecvate pentru înfăptuirea actului de justiţie. Birouri mici, imposibilitatea de a face săli, numărul în creştere de judecători şi personal auxiliar care contribuie la înfăptuirea justiţiei şi, în acelaşi timp, săli care doar o altă construcţie poate să rezolve această problemă”, susţine Oleg Efrim, ministrul Justiţiei.

Palatul Justiţiei, vis sau realitate?

Şi din acest considerent, anul trecut, ministrul Justiţiei a adus în atenţia opiniei publice ideea construirii în Chişinău a unui Palat al Justiţiei, care să găzduiască toate instanţele de judecată din capitală, inclusiv Curtea de Apel Chişinău, sediul căreia se află la fel într-o stare nesatisfăcătoare. În bugetul pentru anul 2013 au fost prevăzuţi puţin peste 3 milioane de lei pentru proiectarea acestui edificiu. Tot în acest an urmează să fie găsit şi locul amplasării clădirii. O variantă luată în calcul este terenul de lângă circ, unde comuniştii anunţau încă în 2007 construcţia unui stadion olimpic. “Dacă ar fi să calculăm, din 1995 încoace, toate mijloacele financiare care au fost atribuite judecătoriilor de sector din mun. Chişinău pentru menţinerea şi reparaţia sălilor în care sunt astăzi, observăm că putea fi construit uşor un Palat al Justiţiei, sau cel puţin un sediu adecvat pentru toate aceste instanţe. Noi am găsit surse pentru lucrările de proiectare şi în continuare urmează să fie finanţate lucrările de construcţie, în aşa fel încât către anul 2016, cel târziu, această construcţie să fie edificată”, continuă Efrim.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *