Justiţia – inaptă în faţa judecătorilor corupţi

Proiectul implementat de RdG şi ZdG, care a vizat monitorizarea Reformei Justiţiei din R. Moldova pe parcursul a 3 ani, desfăşurat cu suportul financiar al USAID/ROLISP, s-a încheiat cu un eveniment public în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. În cadrul dezbaterilor, studenţii de la facultate, viitori jurişti, au interacţionat atât cu experţi în probleme de drept şi profesori universitari, cât şi cu echipa ZdG şi RdG.

Tonul discuţiei a fost dat de decanul Facultăţii de Drept, Sergiu Băieşu, care a menţionat că, în societatea noastră, miza ar trebui să fie pe cei tineri. „Reformele în justiţie vor reuşi doar cu ajutorul celor care stau acum aici. Noi vorbim de o perioadă de timp, în special de după 2009, când am recunoscut că avem probleme în justiţie. Şi în instanţele de judecată, şi în Procuratură, şi în alte instituţii. Personal, nu am văzut să fie ridicată la un nivel sensibil problema instituţiilor de învăţământ în care sunt pregătiţi viitorii judecători, procurori, avocaţi şi notari. Mă îngrijorează nivelul profesional al celor care vor deveni mâine judecători, procurori, avocaţi, este unul adecvat? Oare în acest sens, statul a depus toate eforturile pentru a genera o generaţie de jurişti adevăraţi? Răspunsul meu este, evident, negativ”.

Trebuie dus la bun sfârşit ceea ce a început Maia Sandu

Calitatea studiilor dictează verticalitatea viitorilor jurişti, a accentuat decanul Facultăţii de Drept. „Cum putem vorbi despre calitate, când, de fapt, admiterea se face arbitrar, în lipsa unor condiţii. Orice absolvent al oricărui liceu poate deveni student la orice facultate. Oare e normal? Nu se face nicio selecţie. De fapt, ar trebui să vină cei care au cele mai bune capacităţi, să fie o competiţie în baza unor elemente obiective, astfel încât, la final, să pregătim jurişti buni”.

Băieşu a mai spus că numărul mic de burse pentru studenţi îi determină pe cei mai buni să plece la studii peste hotare, în special în România.

„Reforma Bacalaureatului a fost una dintre cele mai benefice. Cel care a venit cu cea mai înaltă medie, obţine bursă. Dar, atenţie, de 2 ani s-a reuşit ca bursa să fie doar pentru un an. Deci, este vorba de concurs. Cei mai buni obţin acele 15 locuri. Doar că 15 locuri sunt prea puţine. Cred că trebuie să ducem la bun sfârşit ceea ce a început Maia Sandu”, a opinat Băieşu, adăugând că nicicând justiţia nu va fi cea care îi va împăca pe toţi.

„Nu trebuie să cerem ca societatea să fie unanim mulţumită de ceea ce face justiţia. Am încredere că dacă nu cu forţele noastre, atunci cu cele din afară, vom reuşi să înlăturăm corupţia”, a conchis decanul.

Preşedintele CSM: „Nu suntem Dumnezeu”

Maia Sandu, fosta ministră a Educaţiei, a propus presei să se facă un top vizavi de calitatea şi integritatea absolvenţilor. „De exemplu, ce instituţii au absolvit judecătorii corupţi, cel puţin din cei identificaţi de presă? Înţeleg că universitatea nu răpunde de integritate, dar e nevoie şi de o evaluare a calităţii stundeţilor”.

Prezent la discuţii, preşedintele CSM, Victor Micu, a fost întrebat dacă admite că un număr atât de mic de sentinţe în cazul judecătorilor poate fi explicat şi prin solidaritatea de breaslă a acestora. „Judecătorul nu porneşte dosarul penal, el primeşte dosarul. Sunt doar 8 judecători în ultimii 5 ani puşi sub învinuire. Majoritatea, în baza art. 307, adică pronunţarea unei încheieri vădit ilegale. Recunosc că există corupţie, dar nu suntem organ de urmărire penală. Nu suntem Dumnezeu. Nu putem face un act de justiţie prin injustiţie, trebuie să avem probe, nu doar vorbe”, a răspuns Micu.

Responsabilităţi şi presiuni

Nadejda Hriptievschi, fondatoare şi Directoare de Programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a explicat studenţilor de ce presiunea în mediul justiţiei este atât de mare.

„Trebuie să fim corecţi. Dacă accentele persistă, înseamnă că şi problemele sunt mari. Accentele nu apar în presă şi opinia publică nu se formează de o zi sau două. În R. Moldova, lucrurile nu stau bine, din păcate. Justiţia incorporează nu doar judecătorii. Procurorii, poliţia sunt tot justiţie, persoanele de la vamă sunt tot justiţie. Şi, judecătorul este cel care pune capăt unui litigiu, oricât de simplu ar fi el şi care poate decide viaţa omului. Şi judecătorii de la Curtea Constituţională pun capăt litigiilor politice. De aceea, performanţele pe care noi le cerem de la judecători sunt mult mai ridicate. E problematic faptul că, în rândul judecătorilor, sunt acceptaţi oameni suspectaţi de lipsă de integritate. Şi la facultate trebuie să funcţioneze un sistem clar de evaluare. Contează foarte mult ce vor studenţii. Venind la facultate, ei trebuie să ceară de la cadrele didactice, de la profesori, atunci când constată că nu li se dă o curriculă ce ar răspunde necesităţilor”, a subliniat Hriptievschi.

CSM – mâini legate în faţa judecătorilor corupţi

Deşi a recunoscut că există corupţie, preşedintele CSM a spus că s-a referit la acest fenomen în termeni generali. Ex-ministra Educaţiei, Maia Sandu, a replicat: „Să vorbim la concret: judecătorii care au autorizat spălările de bani enorme, miliardele care, în ultimii ani, au tot trecut prin R. Moldova. Sunt nişte nume concrete, în raport cu ei se pot citi şi multe cifre, destul de impresionante, care pot fi dovedite prin informaţiile înregistrate la BNM. În momentul în care, într-o bancă, vin sume enorme şi pleacă sume enorme, apar semne de întrebare. Ce se face cu aceşti oameni, în cazul cărora nu există loc de discuţie?”

„Majoritatea tranzacţiilor care s-au făcut şi care par dubioase, s-au efectuat în 2010, 2011, 2012”, a răspuns preşedintele CSM.

„Îmi pare că este o hotărâre din 2012, altele nu sunt. Toate hotărârile care au fost luate nu sunt contestate, deci, sunt în vigoare. Majoritatea judecătorilor implicaţi în cazul acestor hotărâri mai sunt implicaţi în sistem. CSM a făcut o generalizare a tuturor hotărârilor respective. S-a examinat generalizarea respectivă şi s-a adoptat o hotărâre, apoi s-a sesizat Procuratura Anticorupţie. S-a expediat Hotărârea pentru a întreprinde măsuri faţă de judecători. Referitor la toate hotărârile acestea, deja a expirat termenul de prescripţie. Conform legii cu privire la răspunderea disciplinară precedentă, termenul de tragere la răspundere disciplinară era de un an de zile. Acuma este de doi ani. Clar că aceşti judecători nu se încadrează în termenul respectiv, ci în cel precedent. Şi acela a expirat. CSM are mâinile legate, nu poate întreprinde nimic pentru că a expirat termenul de prescripţie”.

De ce presa pune accent pe averile judecătorilor?

Tinerii de la Facultatea de Drept s-au interesat de ce presa critică, în opinia lor, prea mult justiţia. „După cum scrie presa, judecătorul ar trebui să circule cu transportul public”, s-a arătat indignat un tânăr.

„Pentru că percepţia societăţii este că avem o problemă serioasă de integritate în rândul judecătorilor”, a răspuns Maia Sandu. „Vorbim de un cerc vicios, evident. Judecătorul are cel mai important rol în spargerea acestuia, pentru că în momentul în care n-o să se mai fure bani din bănci, de exemplu, după care acest furt să fie preluat de bugetul de stat, când n-o să se mai întâmple alte acte de corupţie, pentru că ele ar fi, inclusiv cu sprijinul judecătorilor, sancţionate, atunci statul va avea suficienţi bani ca să plătească judecătorul aşa cum merită. Nu va fi uşor, chiar dacă aveţi cele mai bune intenţii, pentru că odată defăimată justiţia, e greu să-i recuperezi imaginea, dar speranţele noastre sunt că cei tineri vor face acest lucru. Când mi se spune că nu putem face nimic, că asta este legea, cred că ceva nu este în ordine şi mă doare”, a încheiat Maia Sandu.