Jurnalul unei mame care şi-a pierdut fiul în războiul de la Nistru

Fiul meu era judecător. Nu mai ştiu dacă, în 1992, era în vigoare legea asta care le dă protecţie judecătorilor, neobligându-i să lupte la război. Pe el nu l-a putut opri nimeni, pentru că tare voia ca R. Moldova să fie integră, liberă, independentă. S-a dus, iar eu nu l-am putut opri, deşi în mine striga cineva: nu-l lăsa să plece. Dar cum să nu-l las? Eu singură i-am fost învăţătoare în clasele primare şi tot timpul îi spuneam, dar şi altor copii, că noi avem două mame: una-i patria şi una-i mama, şi aşa cum o iubeşti pe mama ta, aşa trebuie să-ţi iubeşti şi patria. Şi eu nu puteam ca atunci când ţara noastră era la greu să-i zic: nu te duce, Anatol. Mi-a fost ruşine să-i zic, căci el m-ar fi dispreţuit.

A plecat la război

Anatol a plecat la război în ziua de 28 mai 1992. Exact în ziua în care se pregătea să plece, eu venisem la ei să văd ce mai fac. Ţin minte că am ieşit amândoi din casă şi am mers de la uşa lor vreo 200 de metri. Foarte tare voiam să-i spun: nu te duce. Mă frigea la inimă, dar mă ţinea o frână. Dacă a decis el, înseamnă că aşa trebuie, deşi el ştia că putea să se întâmple să nu mai vină.

Boris Druţă era colegul lui şi cu două zile mai devreme ştiu că i-a zis: nu ştiu dacă ar fi bine să pleci, că războiul e război şi nu cruţă pe nimeni. Anatolie a răspuns: da ce să-i facem, dacă nu mă duc eu, nu te duci tu, nu se duce altul, cine ne va apăra ţara de mişei, că moscalii iarăşi vor să ne înnece în sânge? Anatol spunea mereu că istoria noastră este plină de sacrificii şi că toate faptele vitejeşti vor fi puse pe cântarul istoriei şi atunci se va vedea cine a apărat ţara la greu, fără a ezita, şi cine a condus ţara în acele momente grele. Astea toate sunt cuvintele lui, pentru că sunt acolo dovezi scrise de colegii lui de lucru.

Cine a fost Anatol Popovici

A fost un patriot desăvârşit. El a citit foarte mult în copilărie. În clasa a 8-a nu mai avea ce citi. Terminase de citit din biblioteca şcolară, din aia sătească şi după aia lua cărţi de la un profesor de limba franceză, care avea nişte cunoştinţe în Anglia, în America, care îi aduceau cărţi cu grafie latină. Anatol atunci le citea şi cu mare secret le întorcea înapoi, ca să nu ştie nimeni, că erau timpuri în care te temeai să zici ceva. Şi acum cam tot aşa este, că dacă zici, cred că suntem luaţi la creion. A fost un elev bun şi student eminent la drept, soţ exemplar, un tată iubitor, avea doi băieţei când a plecat la război. Pe 16 martie 1992, împlinise 30 de ani.

Unul dintre pliantele realizate în memoria lui Anatol Popovici

Nu ştiam nimic de el

Trecuse două săptămâni de când a plecat la război şi eu nu ştiam nimic despre el. Prin Chişinău, lumea ştia deja că Anatol a murit, dar nu ştiu de ce nu mă anunţa nimeni. Am aflat de la nişte cunoscuţi, am leşinat, m-am făcut bine şi am sunat la judecătoria unde lucra. Zic: da unde-i Anatol?

Atunci am înţeles că nu vor să vorbească cu mine, ştiţi când omul vrea să mintă ceva, să ascundă. Spuneţi-mi vă rog, unde-i Anatol? Şi unul dintre ei, aşa mai repezit, mi-a zis: da ce, încă nu l-aţi adus? Gândiţi-vă ce reacţie am avut. M-am liniştit şi m-am dus la Ministerul Apărării. Acolo mă gândesc că voi afla ce s-a întâmplat. Tudor Dabija era viceministru, dar ei fuseseră colegi. L-am întrebat pe el, iar el controla nişte panouri. A chemat un căpitan să întrebe dacă ştie ceva despre Anatol, că iaca nici Crucea Roşie nu ştie nimic, nu-i înregistrat nicăieri. Plângeam. Căpitanul a început să tremure şi zice: „Ego ubili, on paghib (n.r. L-au ucis, a murit). Nu ştiam ce să cred, pe ăsta care îmi spune că e mort, sau pe ăsta, care zice că nu ştie. Pe urmă am fost la televiziune, am dat poza şi datele la „Mesager”, că poate voi afla ceva. A mai trecut o săptămână.

Nici nu aveau unde să fugă

Mai târziu, am aflat că a căzut pe front pe 20 iunie, la Bender, acolo veneau tancurile dinspre Tiraspol şi mai erau 26 de băieţi cu dânsul. Cred că niciunul dintre ei nu a mai rămas viu, pentru că, de când a murit Anatol, de multe ori mi s-a oferit cuvântul la Memorial la 2 martie. De fiecare dată făceam un aviz: Vă rog, cine a fost cu Anatol în ultimele clipe, vă rog, să-mi povestească, deoarece pentru mine orice cuvânt e important. Măcar să ştiu dacă a spus ceva, ce a fost. Nu s-a arătat nimeni, niciodată.

La jumătate de an după război, cineva a sunat-o pe soţia lui Anatol să-i zică cum a fost lupta: „Acolo, la Bender, e loc drept, nu-i ca la noi, dealuri şi văi. Băieţii voiau să oprească tancurile, dar asupra lor împuşcau de pe clădiri, din cetate şi armata a 14-a – din spate. Aşa ei nu aveau unde să fugă. Unii, totuşi, căutau să se retragă, să se ascundă. Anatol a fost rănit la o mână şi avea încărcătorul de grenade, că două tancuri le aprinsese şi a început să strige la ceilalţi care fugeau: încotro, laşilor, voi nu aveţi mame, voi nu aveţi copii? Mâine tancurile ruseşti vor fi la Chişinău”.

Nionela Popovici, care a lucrat toată viața învățătoare, este mama judecătorului Anatol Popovici, decedat în războiul din 1992

I s-a luat din buzunar legitimaţia de judecător

La scurt timp, Anatol a fost lovit în cap. Nu ştiu de ce nu l-a luat salvarea, cum făceau cu alţii, nici nu l-au dus la groapa comună, cum îi strângeau pe toţi. L-au lăsat aşa şi patru zile a stat pe faţa pământului, într-un lac de sânge. După ce s-a mai potolit războiul, omorându-i pe toţi, localnicii mai treceau să vadă dacă mai e cineva viu. Pe unii îi duceau la groapă, pe alţii la frigidere, alţii erau aruncaţi în Nistru, dar pe Anatol l-au lăsat, pentru că a venit un ziar de la Tiraspol, unde era scris despre Anatol: că iată Moldova a ajuns să-şi trimită la lupte şi judecătorii. Mai spuneau că cine a păşit pragul republicii transnistrene, vor păţi ca Popovici.

I-au luat din buzunar şi legitimaţia de judecător, pe care o primise cu patru zile înainte de a pleca la război. Anatol le spunea camarazilor săi: am primit în sfârşit un document care-i scris în limba sfântă a ţării şi am s-o port cu cel mai mare drag în dreptul inimii. Dar nu a durat mult această fericire…

L-au lăsat pe pământ

Vă spuneam că a fost lăsat pe pământ la 32 grade căldură, a început putrefacţia, se adunau muştele şi se ducea o femeie cu nişte copii şi nişte crenguţe şi alunga muştele şi ruga pe ăştia să facă ceva, să-l înmormânteze, dar ei nu permiteau, zicând: asta-i o personalitate însemnată a Moldovei şi aşa trebuie să zacă. În ultima zi, i-au dat voie să scrie o explicaţie, după care, l-au tras de picioare în groapa ceea, au dar pământ peste el, de vreo jumătate de metru.

După asta, de la Tiraspol, au sunat-o pe soţia lui Anatol. I-au spus că putem merge încolo singuri, dacă vrem să luăm corpul, dar să nu afle nimeni. Dar cum să mergi acolo, dacă era strict atunci?

I-am spus atunci că nu e bine să meargă singură, pentru că riscă să moară şi ea, lăsând doi copii orfani.

L-am adus după cinci săptămâni

Ziarul cela de Tiraspol a ajuns la mine şi eu nu mai puteam, plângeam pe toate drumurile. Nu-mi mai trebuia nimic pe lume, dacă îmi pierdusem fiul. Am fost iar la Ministerul Apărării şi după multe rugăminţi, să meargă să îl aducem totuna acasă şi să-l înmormântăm aici, în sfârşit, s-au găsit oameni care au mers, s-au dus cumnaţii, colegii de lucru, un medic. Când au ajuns acolo, au chemat-o şi pe femeia care l-a acoperit cu ţărână. Imediat, cazacii au venit beţi, vrând să-i împuşte. Unul dintre cumnaţii mei luase coniac şi salam şi le-a zis că-i de sufletul lui Anatol, rugându-i să nu le facă nimic, că vor să facă o fotografie pentru mama. Nu am mai văzut nimic în poza ceea…

Până la urmă au vorbit, s-au înţeles, l-au scos şi l-au pus în pachete. Când s-au pornit, le-am dat haine să-l îmbrace frumos. Nu l-au mai îmbracat. Au pus deasupra şi au închis sicriul. Ni l-a adus. A stat două ceasuri în casă şi, pe 25 iulie, l-am înmormântat la cimitirul central.

Oare pe cine am înmormântat?

Ori de câte ori merg la el, că mă duc deseori, prima întrebare care mi-o pun încă de la poartă: Oare pe cine am înmormântat eu aici? Este oare el feciorul meu, sau nu?
După asta l-au decorat post-mortem cu ordinul „Ştefan cel Mare”, dar nu am nicio bucurie din asta. Stă acolo, dar fiul nu-i, tatăl la copii nu-i, au crescut copiii fără tată şi eu ştiu cum e asta, căci soţul meu a murit când Anatol avea 14 ani. Ştiu cât e de greu să creşti copii fără tată. Nu ştiu cine şi cum face, ca să se repete aceeaşi soartă.

Dacă aş mai putea să vorbesc cu el măcar o dată, i-aş spune că a greşit ducându-se la război, deşi a mers să-şi apere patria. Moartea lor a fost zădarnică. Ei s-au jertfit, dar de aici nici o schimbare în ţară. Pe 16 martie, Anatol Popovici ar fi împlinit 56 de ani.

Nota redacţiei:

Pe 2 martie, se împlinesc 26 de ani de la declanşarea războiului de la Nistru, pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a R. Moldova. Conflictul armat a durat câteva luni, dar s-a soldat cu decesul a 279 de persoane din partea dreaptă a Nistrului şi între 264 şi 1093 de persoane din regiunea transnistreană.

Pentru reglementarea conflictului transnistrean, în 2005, a fost creat formatul de negocieri „5+2” care include părţile: R. Moldova şi administraţia de la Tiraspol, mediatorii: Rusia, Ucraina şi OSCE şi observatori: SUA şi UE. Activitatea acestui format a fost sistată în 2006, fiind reluată oficial în 2011.

Deşi au trecut 26 de ani de la acest război, unităţile militare şi muniţiile ruseşti continuă să se afle şi azi pe teritoriul din stânga Nistrului. În 2010, ziua de 2 martie a fost decretată de Chişinău drept Zi a Memoriei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Judele de Apoi / Bălți

    Martie-iulie 1992 –
    Războiul de la Nistru cu ocupanții ruși și ucraineni.
    O listă incompletă de numedin cele câteva sute ale eroilor est-moldoveni martiri,
    căzuţi pe câmpul de luptă pentru «INDEPENDENȚA» iluzorie a R. Moldova şi contra ocupaţiei ruseşti.
    Veşnica lor pomenire !
    ———————————————————
    1. Agatiev Valentin Simion, serg. maj.
    2. Acriș Vasile Vasile, sergent
    3. Andreev Sergiu Victor, plutonier
    4. Antoci Iurie Vitalie, soldat
    5. Balaban Anatol Maxim, loc. inf. or. Căușeni
    6. Barabaș Nicolae Grigore, soldat
    7. Batrâncea Mihai Mihai, soldat
    8. Babinschi Alexandru Ion, sergent
    9. Bânzaru Ion Toader, sergent
    10. Bâtlan Ion Ion, soldat
    11. Bălțatu Mihai Ion, soldat
    12. Bălănuță Alexe Nicolae, soldat
    13. Belâi Mihai Vasile, soldat
    14. Beregoi Vasile Dumitru, plutonier /Chișinău,1965-17 iulie 1992,Tighina/
    15. Beșleaga Vasile, soldat
    16. Bordian Valeriu, soldat, Căușeni
    17. Borogea Petru, soldat
    18. Bodiu Iurie, locotenent major, s.Flămânzeni/Coșcodeni/Sângerei, rudă cu vesititul luptător anti-ocupație Gavrilă Bodiu din grupul de partizani anti-comuniști Filimon Bodiu din zona Băltilor din anii 1950.

    19. Boț Mihai, plutonier
    20. Boiarnițchi Vladimir, maior
    21. Borzeac Ion, soldat
    22. Botea Nicolae, soldat
    23. Bratușceac Gheorghe, plutonier
    24. Braga Ghenadie, soldat
    25. Brânza Veaceslav, soldat
    26. Brădescu Tudor, caporal
    27. Briceag Valeriu, polițist
    28. Buga Tudor, plutonier, Căușeni
    29. Buftic Iurie, caporal
    30. Budurin Anatol, soldat
    31. Bujac Valeriu, soldat
    32. Bunescu Petru, sergent
    33. Burcă Vladimir, soldat
    34. Burcovschi Oleg Valeriu, soldat
    35. Buruiană Pavel, soldat
    36. Butnaru Vladimir, caporal
    37. Buzu Gheorghe, sergent
    38. Calmaţui Anatol, locotenent maj. – Glodeni
    39. Caloş Dumitru, sergent

    40. Cara Dumitru, soldat
    41. Cara Ion, soldat
    42. Caracaci Valeriu, soldat
    43. Caragacian Boris, soldat
    44. Carp Igor, plutonier
    45. Carpov Vitalie, sergent
    46. Caşu Gheorghe, poliţist
    47. Cătană Grigore, sergent, Căușeni
    48. Cătruc Ilie, soldat, Căușeni
    49. Căruntu Grigore, soldat
    50. Ciobanu Alexei, locotenent, or.Căuşeni
    51. Ceban Constantin, soldat
    52. Ceban Sergiu, soldat
    53. Ceban Valeriu, soldat
    54. Ceban Viorel, soldat
    55. Ceban Vitale, soldat
    56. Cebanu Vasile, sergent
    57. Cebotari Iurie, soldat
    58. Cebotari Valeriu, soldat
    59. Cebotari Vasile, subloc.

    60. Cecati Ion, sergent
    61. Cerempei Octavian, caporal
    62. Cercas Vasile, soldat, or. Căușeni
    63. Cernei Vasile, soldat, Căușeni
    64. Cernei Dumitru, soldat
    65. Cimbir Dumitru, caporal
    66. Cimpoies Vladimir, caporal
    67. Ciobanu Ion A. soldat, Căușeni
    68. Ciobanu Ion V. soldat, Căușeni
    69. Ciorba Igor, sergent
    70. Codiţa Robertino, caporal
    71. Codreanu Iurie, sergent
    72. Codreanu Petru, soldat
    73. Cojocaru Ion, soldat
    74. Colnic Ştefan, soldat
    75. Curagău Valeriu Gheorghe, soldat, s.Zubrești / Strășeni
    76. Cordineanu Valeriu, poliţist
    77. Coşciuc Boris, sergent
    78. Coţofană Victor, subloc. Drochia /mort-20 iunie1992/
    79. Cotuc Gheorghe, plutonier

    80. Craciun Ştefan, plutonier
    81. Cristiuc Ghenadie
    82. Cucuietu Oleg, soldat
    83. Culaţchi Sergiu, sergent
    84. Darie Andrei, sergent
    85. Dârda Victorian Ion, poliţist, Floresti
    86. Diaconaş Vasile, sergent
    87. Digori Ion, caporal
    88. Doga Petru, soldat
    89. Donică Alexandru, sergent, s.Buşăuca / Rezina
    90. Donica Grigorie, sergent
    91. Danuţa Maria, angajat
    92. Doroşencu Sergiu, sergent
    93. Dorul Anatol, soldat
    94. Dovgani Boris, soldat, s. Pârâta / Dubasari
    95. Dumbravă Valeriu, sergent, din r. Nisporeni
    96. Enachi Vladimir, serg. maj.
    97. Eni Mihai, serg. maj.
    98. Fetenea Ion, soldat
    99. Fodor Sergiu, plutonier
    100. Fulga Ion, serg. maj. / impuscat in cap /
    101. Găină Gheorghe, caporal
    102. Gamangi Valentin, soldat
    103. Gargalâc Sergiu, serg. maj.
    104. Gavrilan Ion, soldat
    105. Gavrilovici Ghenadie, soldat
    106. Gazea Alexei Nicolae, soldat
    107. Gazea Petru Mihai, soldat
    108. Gâncota Valeriu, soldat
    109. Glodarencu Vasile, soldat
    110. Glinjeanu Mihai, soldat
    111. Gociu Vasile, soldat
    112. Godiac Ştefan, poliţist
    113. Godoroja Grigore, soldat
    114. Godoroja Ion, soldat
    115. Gojan Vasile, soldat
    116. Gongan Vasile, căpitan
    117. Grama Gheorghe, soldat
    118. Grecu Ionică, soldat-adolescent, s.Corjova
    119. Grijev Mihai, sergent
    120. Gruşevschi Grigore, serg. maj.

    121. Gurduială Mihai, sergent
    122. Harcencu Alexandru, soldat
    123. Iablocichin Ghenadie, sergent
    124. Iavorschi Vasile, soldat
    125. Iliev Sergiu, soldat
    126. Ioncu Vasile, soldat
    127. Isaicu Sergiu, soldat
    128. Iuraşcu Ion, loc. maj.
    129. Izbaş Andrei, plutonier
    130. Juravschi Semion, caporal
    131. Lavrenţov Victor, plutonier, ars în mașina blindată – BTR
    132. Lecicman Grigore, soldat
    133. Leon Iurie, serg. maj.
    134. Leu Igor, soldat
    135. Lisnic Vitalie, soldat
    136. Lisnic Ion, poliţist
    137. Levandovschi Iurie, soldat
    138. Lucianov Alexandru, plutonier maj.
    139. Lungu Anton, sergent
    140. Lupaşcu Filip, sergent
    141. Lupaşcu Alexandru, plutonier,s.Voloviţa/Soroca
    142. Lupu Anatol, sergent
    143. Macheev Alexandru, soldat
    144. Mafteluţa Tudor, soldat
    145. Macariuc Valeriu, căpitan
    146. Marâi Anatol, soldat
    147. Marcov Petru, soldat
    148. Marjanean Valeriu, soldat
    149. Martâniuc Anatol, soldat
    150. Mânăscurtă Igor, soldat
    151. Mereacre Ştefan, soldat
    152. Mereniuc Valentin, sergent
    153. Mereuţă Pantelei, soldat
    154. Migaevschi Petru, soldat
    155. Mihailov Boris, soldat
    156. Mihailov Nicolae, soldat
    157. Mihailachi Ilie, soldat
    158. Mocanu Ion, soldat
    159. Morga Alexei, soldat
    160. Moraru Grigore, soldat

    161. Moraru Mihai, loc. col.
    162. Moruz Vasile, soldat
    163. Muntean Nicolae, caporal
    166. Munteanu Constantin, soldat
    167. Munteanu Nichifor, soldat
    168. Murzin Boris, sergent
    169. Musteaţă Veniamin, sergent
    170. Nazarencu Valeriu, loc. maj.
    171. Nacu Eugen, sergent
    172. Neagu Petru, soldat
    173. Negară Igor, soldat, s.Piscăreşti / Rezina
    174. Nestor Tudor, soldat
    175. Nicolaev Ion, soldat
    176. Nicolaev Mihai
    177. Noroşan Iurie, sergent
    178. Nour Mihai, sergent
    179. Oglindă Mihai, soldat
    180. Olaru Mihai, soldat
    181. Osipov Anatol, soldat
    182. Osipov Ion, soldat
    183. Ostaf Sergiu, serg. maj.
    184. Orbu Eugen, serg. inf.
    185. Panţa Ion, caporal
    186. Pavaluc Vitalie, serg. maj.
    187. Pavlencu Anatol, soldat
    188. Pavlov Sergiu, soldat
    189. Para Ion, soldat
    190. Perju Iurie, maior
    191. Platon Nicolae, soldat
    192. Platonov Alexandru, soldat
    193. Popa Ion, loc. maj. din r. Nisporeni
    194. Popescu Anton, soldat
    195. Popescu Maria Dumitru, soldat
    196. Popovici Anatol, loc. maj.
    197. Popuşoi Valeriu, sergent major s. Boghenii-Vechi, jud. Ungheni
    198. Projica Vasile, poliţist
    199. Pruteanu Constantin, sergent
    200. Purice Vasile, caporal

    201. Purice Vitalie, soldat
    202. Puşcarencu Simeon, soldat
    203. Racoviţă Gheorghe, sergent
    204. Racu Alexei, soldat
    205. Railean Alexei, soldat
    206. Rău Vitalie, sergent
    207. Repida Pavel, soldat
    208. Reutchi Vladimir, sergent
    209. Rogozinschi Alexandru, sergent
    210. Roman Cezar, caporal / inecat in Nistru, veteran al razboiului din Afganistan /
    211. Roman Dumitru, caporal
    212. Roşca Anatol, soldat
    213. Roşca Dumitru, sergent major
    214. Roşcovan Grigore, sergent
    215. Rudi Petru, plut. maj.
    216. Rusu Sergiu, sergent
    217. Rusu Valentin, soldat
    218. Savoi Ion, sergent
    219. Sârbu Vladimir, soldat
    210. Sârghii Mihai, soldat
    211. Sârtmaci Gheorghe, sergent
    212. Sinigur Pantelimon, soldat
    213. Siniţin Veaceslav, soldat
    214. Slonov Petru, sergent
    215. Slobozencu Valentin, sergent
    216. Soltuz Andrei, soldat
    217. Sotnicencu Nicolae, plutonier
    218. Stepanov Valentin, soldat
    219. Starşii Mihai, soldat
    220. Stavilă Ion, soldat
    221. Stratan Feodosie, caporal
    222. Sprâncean Mihai, soldat
    223. Suvac Vasile, soldat
    224. Şargu Gheorghe, soldat
    225. Şevcencu Vasile, caporal
    226. Şevciuc Valeriu, caporal
    227. Stefârţă Valentin, soldat
    228. Tabac Mihai, soldat
    229. Targan Ion, soldat
    230. Tataru Anatol, caporal
    231. Ticot Alexandru, sergent
    232. Tamaşciuc Ion, soldat
    233. Tuchilă Anatol, loc. maj.
    234. Ţurcanu Nicolae, locotenent
    235. Ungurean Simeon, soldat
    236. Ungureanu Oleg Nicolae, caporal
    237. Ungureanu Eugen Ion, subloc.
    238. Urâtu Ion Vlad, soldat
    239. Ursu Victor, loc. maj.
    240. Ursul Victor, soldat

    241. Ursul Grigore, soldat
    242. Usinevici Grigore, soldat
    243. Vareaghin Boris Chiril, soldat
    244. Vartic Ion Vlad, soldat
    245. Vârlan Mihai Trofim, soldat
    246. Vârlan Alexandru, sergent
    247. Vâlcu Gheorghe, plutonier
    248. Vârtosu Grigore Petru, soldat
    250. Vâzâi Veaceslav Grigore, serg. inf.
    251. Voina Ion Nicolae, soldat
    252. Vozian Trifan Procope, soldat
    253. Vrabie Nicolae Mihai, poliţist
    254. Zaharov Vasile Filip, soldat
    255. Zaiaţ Nicolae Ion, soldat
    256. Zarniţchi Vladimir , plutonier
    257. Zgârcea Vasile Nicolae, căpitan – Glodeni
    258. Zop Petru Gherasim, subloc.
    259. Zudin Sergiu Alexe, sublocotent
    –––––––––––––––––—————————————————
    260. Agapi Ion Alexe, soldat
    261. Frunză Ion, soldat / Cavaler al ordinului “Ştefan cel Mare» (post mortem)
    s. Donici, județul Orhei
    262. Şeremet Ovidiu, loc. major
    263. Moraru Nicolae, locotenent / ars de viu /
    264. Budurin Anatolie, din s. Trifeşti / Rezina
    265. Zaiaţ Ion, din s. Solonceni / Rezina
    266. Bădan Iacob Grigore s. Horodişte / Rezina
    267. Bulicanu Valeriu, s. Bolduresti, r. Nisporeni
    268. Țărnă Tudor, din raionul Nisporeni
    269. Burcă Parascovia, Căușeni
    270. Burlacu Nicu, Căușeni
    271. Cazacu Valentin, Căușeni
    272. Ciobanu Alexei, Căușeni
    273. Adjen Veaceslav
    274. Arnăut Mihai Constantin
    275. Ungureanu Ștefan
    ——————————————————————————
    AMINTIRE VESNICA MUCENICILOR NOSTRI
    SI SA NE RUGAM PIOS
    PENTRU SUFLETELE LOR DE DINCOLO !

  2. Lilian 007

    Care Judele de Apoi / Bălți? Măi ivane (cel groaznic) nu ne fă de râs Bălțul nostru intelectual! Așa prostălani ca tine la Bălți pur și sinplu nu-s! Nici chiar printre țiganii ceia de la Podul Chișinăului! Ia-ți pastilele și revino-ți! Dacă vroiai să postezi ceva folosește numele propriu da nu amesteca în chestiile tale Bălțul nostru!

Leave a Reply to Judele de Apoi / Bălți Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *