Jurnalistă şi activistă civică… de la 15 ani

Primii bani Olivia i-a câştigat la 14 ani, prin participarea la concursul „Scrisoare mamei”, organizat în cadrul gimnaziului în care învăţa, ocupând locul trei. A decis să nu cheltuie banii câştigaţi atunci, ci să-i doneze unei case de copii din apropierea or. Chişinău. De doi ani, Olivia este şi redactoră-prezentatoare la „Eco FM”. A ajuns să activeze acolo în calitate de voluntară la vârsta de 15 ani, în urma unor preselecţii. Iniţial, realiza o rubrică despre speciile de flori care se găsesc în Moldova. După ce a dat dovadă de performanţe bune, i s-a încredinţat prezentarea programului de weekend: „În fiecare sâmbătă şi duminică, între 9 şi 13, prezint în direct ştirile zilei şi realizez un interviu cu o personalitate din domeniul sociocultural”, povesteşte Olivia.

De-a lungul anilor, Olivia a continuat să participe la concursuri şcolare. Nu are câştiguri financiare permanente, însă este mereu interesată de diverse proiecte, care îi oferă nu doar experienţă şi cunoştinţe, dar şi unele remunerări financiare: „Am lucrat în calitate de PR manager la Gala de premiere a celor mai activi voluntari din R. Moldova”, îşi aminteşte Olivia. Olivia a decis să investească banii şi experienţa câştigată în urma proiectelor în propria asociaţie de dezvoltare pentru tineri – „Asociaţia Europeană a Tineretului”, pe care a înregistrat-o recent, în octombrie 2017.

Banii câştigaţi – reinvestiţi sau donaţi

„Asociaţia, a cărei preşedintă sunt, este visul meu, rezultatul a trei ani de voluntariat activ”, spune Olivia. „Asociaţia Europeană a Tineretului” va realiza proiecte în domeniul ecologiei, al culturii, activităţi sociale, va desfăşura cursuri de oratorie, leadership şi dezbateri. Deşi este în cel mai important an de liceu, 70% din timp Olivia îl dedică asociaţiei sale şi activităţilor de voluntariat. „Această asociaţie este ca un copil mult dorit pentru mine, de aceea petrec atât de mult timp pentru dezvoltarea ei. Recunosc că sunt unele zile în care prefer să acord prioritate activităţilor de voluntariat, decât temelor pentru acasă”, povesteşte tânăra. În acelaşi timp, ea înţelege importanţa succesului şcolar: „Eu am nevoie de notele de la şcoală, fie că vreau, fie că nu, pentru un viitor mai bun, ceea ce ar presupune o medie bună pentru admiterea la universitate”, spune Olivia.

Cea care a motivat-o să se implice în activitatea de voluntariat şi a îndemnat-o mereu să participe la concursuri şi proiecte este mama sa, Silvia. Olivia recunoaşte, însă, că în ultimul timp comunică mai puţin cu ea. „La început a fost fericită să vadă că fetiţa ei a ajuns să facă ceva frumos pentru societate, acum însă nu sunt sigură că este la fel de fericită. În ciuda faptului că petrec timp şi acasă, îl petrec tot în scopul voluntariatului. Deseori văd că mamei îi este dor de timpurile când eram mai mică şi îi acordam ei mai mult timp”, susţine Olivia. ”

Silvia Roşca, care este vicedirector al Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui, este mândră de fiica ei – ea crede că munca o ajută pe Olivia să se dezvolte şi să-şi formeze calităţile unui bun organizator. „Îşi dezvoltă astfel personalitatea, calităţile de bun organizator, dar şi învaţă să privească lucrurile strategic. Învaţă de pe acum să-şi planifice timpul, activităţile în aşa mod ca să reuşească să realizeze tot ce-şi propune. Toate acestea îi vor fi de folos în dezvoltarea ei profesională ulterioară”, spune mama adolescentei.

De dimineaţă – la liceu, după lecţii – începe „ziua de muncă”

Prima jumătate a zilei pare a fi una obişnuită pentru o adolescentă de 17 ani: după ce ia micul dejun acasă şi astfel mai comunică cu mama şi sora mai mică, Olivia pleacă la liceu, unde încearcă să facă faţă celor circa 15 discipline şcolare. Imediat ce este anunţat sfârşitul orelor, începe „ziua de muncă” a Oliviei. „După ore, mă ocup de chestiunile organizatorice pentru asociaţie, colectez informaţii, caut proiecte în care am putea să ne implicăm, identific parteneriate posibile cu alte ONG-uri de la noi sau de peste hotare. Seara, când revin acasă, îmi fac temele, iar apoi văd ce mai am de realizat din sarcinile de lucru”, povesteşte adolescenta.
Zilele de weekend, care, în mod normal, sunt aşteptate de majoritatea dintre noi pentru un somn mai lung şi relaxare, Olivia le petrece făcând voluntariat la radio. „În weekend am program la radio de la ora 9 până la ora 13, timp în care reuşesc să interacţionez cu persoane noi, să aflu viziunile lor raportate la diverse probleme actuale, să aflu detalii care îmi permit să le descopăr personalităţile”, spune Olivia.

Vlad, colegul Oliviei: „Am ales să fac voluntariat pentru că mi-e lene să nu fac nimic”

Vlad Vişnevschi are 17 ani, este colegul Oliviei la radio şi „subalternul” ei la „Asociaţia Europeană a Tinerilor”. „Nu pot spune că văd în ea o şefă, este mai mult o prietenă pentru mine. Olivia este energică, o luptătoare. Ea ştie să controleze ceea ce face şi mie îmi place asta”, declară Vlad. Adolescentul consideră că oamenii au nevoie de motivaţie ca să realizeze ceva. „La radio există noţiunea de «virusul de radio», când ştii că pe tine te ascultă foarte multă lume, şi anume asta te motivează. Voluntariatul, în schimb, oferă experienţă – am posibilitatea să comunic cu şefi de companii, oameni din diferite domenii, astfel încât, pe lângă experienţă, reuşesc să-mi creez şi legături importante”, susţine Vlad. Deşi anterior, spune el, era la fel ca majoritatea adolescenţilor din ziua de azi – petrecea foarte mult timp privind seriale TV, jocuri video, acum abia de găseşte timp pentru un film: „Eu sunt mulţumit că nu am timp acum pentru aşa ceva”. Vlad crede că voluntariatul îl va ajuta să-şi găsească vocaţia şi le recomandă celor care încă nu ştiu ce vor să devină să facă voluntariat: „În voluntariat faci de toate, asta te va ajuta să înţelegi ce îţi place cel mai mult”.

Date statistice: aproape 30% din copiii din R. Moldova cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani sunt încadraţi în câmpul muncii

Dintre cei 28,7% de copii cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani din R. Moldova încadraţi în câmpul muncii, 99% îmbină lucrul cu studiile. Deseori, necesitatea de a obţine un venit financiar la o vârstă fragedă apare din cauza problemelor economice. La întrebarea „ce fac cu banii câştigaţi”, mai mult de jumătate dintre ei (56%) au declarat că îşi cumpără lucruri pentru uz personal. Circa 10% au spus că cheltuie banii pentru studii sau pentru rechizite şcolare. Totodată, există copii pentru care munca este o posibilitate de a-şi dezvolta abilităţile intelectuale, dar şi un exerciţiu de pregătire pentru viaţa independentă.

Psiholog: „Cauzele care-l motivează pe copil să lucreze au efecte psihologice diferite”

Experta în consiliere psihologică Angela Nicolaou spune că, în funcţie de motivaţia copilului/adolescentului de a începe să lucreze la o vârstă fragedă, efectele psihologice pot fi diferite – atât pozitive, cât şi negative. „Dacă copilul are un scop, cum ar fi să-şi ajute familia sau să-şi cumpere ceva important pentru el, sau să meargă într-o călătorie, şi el întreprinde anumite acţiuni ca să-şi atingă aceste scopuri – consecinţele vor fi pozitive pentru el. În cazul în care însă copilul începe să lucreze pentru a obţine un venit financiar, din cauză că părinţii nu-i acordă o sumă suficientă de bani, în viziunea copilului, pentru ca el să se distreze, să-şi petreacă timpul cu prietenii, atunci există pericolul ca el să nu ştie cum să gestioneze aceşti bani, pentru că nu există educaţia financiară necesară în familie. Un alt risc ar fi că acesta ar putea fi minţit. El fiind mic şi mai vulnerabil, s-ar putea întâmpla să nu i se achite toţi banii promişi, iar acest lucru să lase o amprentă negativă în experienţa lui”, explică psihologul.

Totodată, experta în consiliere psihologică menţionează că, din momentul în care adolescentul începe să câştige bani, există riscul ca banul să devină un stimul prea puternic – copilul şi-ar putea dori şi mai mulţi bani, iar pentru asta ar fi în stare să renunţe la învăţătură: „Goana după venituri mai mari ar putea duce la mai mult efort din partea adolescentului, ceea ce l-ar epuiza fizic, dar şi psihic, mai ales că la aşa vârstă este destul de vulnerabil din punct de vedere hormonal”. Un alt risc este că relaţia dintre copil şi părinţi, la fel, ar putea fi afectată, ar putea apărea conflicte pe motiv că adolescentul nu mai este dependent financiar de părinte, respectiv, influenţa părintelui scade.

„Totuşi există avantajul că adolescentul începe să interacţioneze cu alţi oameni, nu doar la nivel de studii, dar la un nivel mai serios, de la el cerându-se să dea dovadă de anumite calităţi sau abilităţi, iar în schimb, i se achită o anumită sumă de bani. Aceste lucruri îl ajută pe copil să devină independent mai rapid. Un alt avantaj este că, în acest mod, adolescentul poate să-şi dea seama dacă îi place sau nu o meserie sau alta, iar acest lucru îl va ajuta să-şi descopere adevărata vocaţie”, conchide experta în consiliere psihologică Angela Nicolaou.