Jurnalismul de investigaţie: sesizări vs ignoranţa instituţiilor publice (II)
Alte zeci de solicitări au fost expediate de ZdG instituţiilor publice şi de drept în urma investigaţiilor jurnalistice ce vizează corupţia, drepturile omului, sănătatea şi banii publici. În decembrie 2017 – februarie 2018, solicitările adresate de ZdG au fost mai mult ignorate, decât tratate cu un răspuns. Pe lângă aceasta, un număr mare de răspunsuri primite conţineau informaţii evazive.
De-a lungul timpului, ZdG a urmărit situaţia de la Azilul Republican pentru Invalizi şi Pensionari, din Chişinău, publicând o serie de articole despre „politica administrativă” aplicată de directorul Gheorghe Gherştega, întrucât, săptămânal, la redacţie veneau mai mulţi beneficiari care ni se plângeau de condiţiile insuportabile de acolo şi de atitudinea directorului faţă de ei.
Directorul Azilului Republican din Chişinău a fost demis
După ce, în noiembrie 2017, Curtea de Conturi a publicat un raport cu privire la situaţia financiară de la Azilul Republican pentru Invalizi şi Pensionari, în care menţiona că „15 camere reparate sunt libere, în timp ce majoritatea beneficiarilor azilului stau în camere care se află într-o stare deplorabilă. S-au găsit produse alimentare cu termen de valabilitate expirat, au fost raportate nişte achiziţii publice mai scumpe decât preţul de pe piaţă, s-a depistat decontarea unor sume mari, oferirea unor premii fără a menţiona motivul, s-au făcut tranzacţii fără documente şi s-au depistat mai multe ajutoare depozitate, în timp ce beneficiarii au declarat că nu li se oferă suficiente lucruri de primă necesitate şi sunt nevoiţi să le cumpere singuri”.
La mai bine de două luni de la expedierea mai multor solicitări de informaţie Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), ZdG a primit un răspuns în care se accentuează că Agenţia Naţională de Asistenţă Socială (ANAS) gestionează activitatea instituţiilor publice în care MSMPS exercită calitatea de fondator, inclusiv a Azilului din Chişinău. Astfel, pe parcursul anului 2017, ANAS a efectuat şapte vizite, dintre care trei vizite inopinate (fără a fi anunţate) şi patru vizite de lucru.
Întrebaţi ce măsuri vor fi întreprinse de Minister, luând în consideraţie că Azilul are 15 camere reparate libere, iar beneficiarii sunt plasaţi în încăperi cu condiţii deplorabile, ni s-a răspuns că printre beneficiarii Azilului sunt persoane vârstnice şi persoane cu nevoi speciale care au o capacitate scăzută de autodeservire şi întâmpină dificultăţi majore la urcarea etajelor superioare, fapt pentru care au fost plasate la etajele inferioare, iar la sfârşitul lunii decembrie 2017, au fost completate nouă odăi, în care au fost transferaţi zece beneficiari. „Restul odăilor rămân libere în continuare, deoarece, din cauza problemelor de sănătate şi din obişnuinţă, beneficiarii nu sunt de acord să părăsească odăile în care au fost cazaţi iniţial”, se menţionează în răspunsul MSMPS.
La întrebarea cum a fost sancţionată administraţia Azilului în cazul în care au fost făcute mai multe tranzacţii fără acte, iar persoanele din azil se plâng că nu beneficiază de lucruri de primă necesitate, Ministerul a concretizat că, în urma verificării gestionării resurselor financiare de către Curtea de Conturi, a fost suspendat din funcţie directorul Azilului, Gheorghe Gherştega, au fost aplicate sancţiuni, iar ANAS va monitoriza în continuare prestarea serviciilor în cadrul Azilului şi respectarea drepturilor omului. Pe de altă parte, Andrei Munteanu, membru al Curţii de Conturi, indica într-o conferinţă de presă că în cadrul azilului există un ascensor, care nu a fost pornit.
Amintim că nu este prima dată când directorul azilului este demis. Gherştega a fost concediat şi în ianuarie 2016, iar după mai puţin de o lună, acesta a fost restabilit în funcţie în baza acţiunii înaintate în instanţa de judecată. La 16 februarie 2018, a fost emis un ordin pe site-ul MSMPS cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director al Azilului Republican pentru Invalizi şi Pensionari.
Cum a justificat CNA milioanele pe care le deţin angajaţii Centrului
În noiembrie şi decembrie 2017, ZdG a publicat două anchete jurnalistice care arătau că angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) deţin bunuri de milioane, multe dintre ele înregistrate sau cumpărate pe banii rudelor acestora („CNA – Fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor”), dar şi că un alt angajat al instituţiei dădea cu împrumut zeci de mii de euro, deşi are un salariu ce nu i-ar permite aceste împrumuturi („Tranzacţiile cămătarului de la CNA”).
CNA a demarat o anchetă de serviciu şi ne-a informat că în cadrul cercetărilor au fost examinate repetat declaraţiile de avere şi proprietăţi ale persoanelor vizate şi le-au fost solicitate explicaţii suplimentare. De asemenea, au fost studiate documente şi solicitate informaţii de la persoane care sunt proprietarii de facto ai unor bunuri ce sunt sau au fost în folosinţă la subiecţii anchetei. În urma verificărilor, Centrul a constatat că „angajaţii CNA nu au admis fapte de natură să încalce prevederile legislaţiei în vigoare, iar bunurile pe care le deţin sunt justificate prin acte confirmative privind provenienţa lor legală”.
În răspunsul semnat de directorul CNA, Bogdan Zumbreanu, se accentuează că un angajat al CNA, fără a i se divulga identitatea, a fost supus testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), iar în procesul testării s-a constatat sinceritatea angajatului când a negat presupusa implicare a sa în acţiuni de corupere.
Prin urmare, ancheta de serviciu a CNA a stabilit lipsa temeiurilor legale de tragere la răspundere disciplinară a colaboratorilor Centrului vizaţi în publicaţiile menţionate. Mai mult decât atât, s-a precizat că „s-a solicitat angajaţilor Centrului şi, în mod special, angajaţilor vizaţi să fie mai modeşti în etalarea bunurilor pe care le deţin cu titlu de proprietate sau folosinţă, chiar dacă provenienţa acestor bunuri îşi are confirmarea legală”, a specificat directorul CNA în răspunsul către ZdG.
Poliţia de Frontieră despre interzicerea accesului în R. Moldova a expertului ucrainean care luptă împotriva propagandei şi permiterea accesului jurnalistei din F. Rusă
În ianuarie 2018, Roman Shutov, directorul unei organizaţii neguvernamentale din Ucraina, specializată în lupta cu propaganda din spaţiul mediatic, a fost obligat să facă cale întoarsă în Ucraina, după ce poliţia de frontieră din cadrul Aeroportului Internaţional Chişinău i-a interzis intrarea în R. Moldova.
Într-un răspuns al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră către ZdG se precizează că „Roman Shutov nu a putut justifica pe deplin scopul vizitei şi prezenta documentele specificate în concordanţă cu legea privind regimul străinilor în R. Moldova, fapt ce a rezultat cu decizia de refuz”.
Deşi, în aceeaşi zi, nu i-a fost permisă intrarea în R. Moldova nici jurnalistei ruse Irada Zeynalova, ulterior autorizată, Inspectoratul Poliţiei de Frontieră a indicat că drept temei pentru permiterea accesului a servit respectarea condiţiilor de intrare privind regimul străinilor în R. Moldova.
30 de zile fără vreun răspuns
Încă în decembrie 2017, ZdG a expediat mai multe solicitări de informaţie la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu privire la ce parte din medicamentele compensate alocate pentru ultimii trei ani a fost administrată beneficiarilor şi câte din medicamentele de pe piaţa R. Moldova sunt supuse controlului pentru a depista cantitatea substanţei de bază şi eficienţa acestora. Deşi au trecut mai mult de 30 de zile, termenul prevăzut de lege pentru accesul la informaţie, ZdG nu a primit niciun răspuns.
Updapte. Joi, 15 martie, MSMPS a expediat un răspuns pe adresa electronică a ziarului, precizând că în urma controalelor inopinate și planificate în instituțiile farmaceutice nu au fost depistate medicamente neautorizate pe piața farmaceutică din R. Moldova.
Ce prevede legea în cazul nerespectării dreptului accesului la informaţie
Tatiana Puiu, avocată şi expertă în legislaţia media, spune că, dacă se doreşte constatarea violării dreptului accesului la informaţie, sunt două căi de soluţionare a problemei: prima este să ne adresăm în instanţa de judecată sau putem să mergem la poliţie să depunem o plângere şi deja poliţia va identifica persoana care urmează să fie sancţionată în baza Codului Contravenţional pentru încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie, or, practici în acest domeniu există. „Recent, a fost modificată legislaţia în acest sens şi au fost majorate şi amenzile”, a precizat experta.
Vitalie Zamă, avocat, susţine că, în cazul nerespectării dreptului la informaţie, persoanele fizice riscă o amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale, iar persoanele cu funcţii de răspundere – de la 18 la 30 unităţi, o unitate fiind egală cu 50 de lei.
