Jumătate din pensie — statului
În acest cântec vechi, încă de pe timpurile colhozurilor, se spune despre dreptatea omului de la sat. Maria Sula, din comuna Costeşti, Ialoveni, priveşte dezaprobator la soţul său, Iovu. Acesta, deşi e pensionar, de câţiva ani tot bate drumurile instanţelor de judecată ca să-şi apere drepturile. Soţia şi cei nouă copii ai săi nu mai intervin în planurile lui Iovu, doar că îl roagă să renunţe la drumurile obositoare şi fără de rost pe care le face. «Dreptate nu este. Nu vezi că şi în Parlament se ceartă lumea? Peştele de la cap se strică şi nu trebuie să-ţi vâri capul de unde nu-l poţi scoate», spune, pentru a-şi convinge soţul, Maria Sula.
Iovu Sula este pensionar. Are 80 de ani. Bătrânul recunoaşte că a avut o viaţă deloc uşoară. Aşa i-a fost destinul, să crească zece copii (doar nouă sunt în viaţă acum) şi să muncească din greu pentru familia sa. S-a obosit mulţi ani în colhoz, apoi a trecut să muncească în calitate de zidar şi lemnar, ulterior, o perioadă de timp, a activat la complexul agricol SA Moara, din Costeşti. Iovu Sula spune că atunci, prin anii 1994—1998, a depistat mai multe nereguli în procesul de prelucrare a materiei prime. «Clientului nu i se dădea nicio chitanţă, din care să înţeleagă câtă producţie primeşte. La 100 kg de grâu, primea 63 kg de făină, pe când i se cuveneau 66 de kilograme», spune nemulţumit Iovu Sula.
Câţiva ani mai târziu, a fost angajat în funcţie de revizor la moara din Costeşti, având responsabilitatea de a stabili cu exactitate cantitatea producţiei finale. Drept remunerare a cerut să i se achite 25% din mijloacele băneşti vizate în actele de revizie pe care le semna. În 1998, Iovu Sula a fost disponibilizat. A rămas fără un loc de muncă şi fără cele 25% din banii promişi de administraţia instituţiei. Din acel moment, a început să bată pe la uşile instanţelor de judecată.
Indignat de atmosfera de la moară
Nemulţumit de activitatea morii şi de faptul că nu a primit banii meritaţi, Iovu Sula a atacat în instanţa de judecată mai mulţi angajaţi ai SA Moara Costeşti care, în opinia sa, ar fi vinovaţi de situaţia conflictuală. A mers de unul singur în instanţă, să-şi apere drepturile. Buzunarul nu i-a permis să angajeze şi un avocat.
«Am încercat să-mi iau un avocat, dar când am văzut că îmi cere tocmai o mie şi ceva de lei pentru scrierea unei simple cereri, m-am răzgândit», spune Iovu Sula. La judecată, reclamantul a cerut despăgubiri de zeci de mii de lei mai multor foşti angajaţi ai morii. În lipsa unui plan concret de acţiune şi a probelor cu valoare juridică, pensionarul a pierdut toate cele trei procese de judecată. Apoi a înaintat petiţii către mai multe instituţii, exprimându-şi dezacordul cu hotărârile judecătoriei Ialoveni. Iată unul dintre răspunsurile procuraturii la petiţia adresată de Iovu Sula:
«Potrivit prevederilor Codului de Procedură Civilă, procurorul general nu este în drept să intervină la judecarea cauzelor civile de către instanţele de judecată dacă acţiunea nu a fost pornită de procuror. Intervenţia Procuraturii este imposibilă».
Cu toate acestea, Judecătoria Ialoveni nu a dat curs acţiunii civile a lui Iovu Sula, din motiv că acesta nu a achitat taxa de stat la depunerea acţiunii.
Cu dreptate şi cu trei procese de judecată pierdute
Hotărârile judecătoreşti au fost pronunţate în 2004. Iovu Sula nu a obţinut câştig de cauză pentru că, la drept vorbind, nu a ştiut cum să se prezinte la judecată şi în ce mod ar putea să-şi apere drepturile.
Din iulie 2007, Iovu Sula este obligat, conform legii, să achite taxa de stat, bani care sunt reţinuţi din venitul pe care îl are, adică din pensia sa lunară de 600 de lei. «Taxa de stat o plăteşte pentru că a pierdut procesele de judecată. Iovu Sula a depus numeroase cereri în instanţele de judecată. Atunci când ajungea la apel sau la recurs, solicita amânarea achitării taxei de stat sau, în unele cazuri, să nu fie supus achitării acesteia. Pe lângă faptul că solicita nişte sume colosale, acţiunile lui nu erau fondate, adică nu aveau probe», explică avocata Lilia Gulcă. Reclamantul a cerut să i se restituie sume mari de bani, neştiind că, din toată suma solicitată, se vor reţine anumite procente, sub formă de taxă de stat. «Dacă avea şi un avocat la acel moment, poate câştiga ceva», completează avocata.
Conform celor trei titluri executorii (nr. 2-274, 2-139,2-272), jumătate din pensie, adică 50% din venitul său, sunt reţinute ca taxă de stat. Acum, pensia omului ajunge la doar 363 de lei, bani pe care îi cheltuieşte doar pentru pâine. El nu mai ştie dacă îi vor ajunge sau nu puteri să achite integral suma solicitată. «Prin 2018, ar putea încheia achitarea. Dacă ţinem cont că el este născut în 1929, cine ştie. Dacă nu va reuşi, suma neacoperită va fi trecută la pierderi, dosarul fiind închis în legătură cu decesul persoanei», spune Mura Arsenii, consultant la Casa Naţională de Asigurări Sociale.
Pensionarul este nemulţumit acum ca niciodată. «Cum pot să-mi ia jumătate din pensie, când am lucrat 60 de ani la stat? La ce le trebuie pensia mea, când ei se plimbă cu maşini japoneze şi au case cu mai multe etaje? Adevăr există, dar nu-i respectat. Toată speranţa îmi este acum la Dumnezeu, pentru că toţi se ţin de aceeaşi funie», spune pensionarul.
Natalia SEVERIN
