Ioan Găină – „un om ca o instituţie”

Şi-a croit destinul de intelectual elevat în provincie, răsturnând toate stereotipurile despre realizarea propriului proiect de viaţă în cadrul urban. Ioan Găină, la cei 55 de ani, poate fi definit drept un aprig ocrotitor de valori la o margine de ţară, acolo unde sufletul său „poate fi lecuit cu anafura dorului de Mateevici, muiată în trei stropi de rouă, culeşi cu fruntea din îngemănarea zorilor cu umbra Valului lui Traian, aruncată ca un patrafir ocrotitor peste Bisericuţa Adormirii din Căuşeni…”.

Numit de muzeograful ieşean Marcel Lutic „Un om ca o instituţie”, atunci când a vizitat Casa-muzeu „A.Mateevici” şi Centrul de Spiritualitate a Sudului Basarabiei din Zaim, Ioan Găină a modelat cuvântul pe altarul credinţei în spaţiul spiritual al lui Mateevici. Din acelaşi spaţiu au prins contur numeroase proiecte culturale, care îl fac să fie identificat cu o catedrală de cuvinte sau cu o instituţie generatoare de veşnicie.

Despre Omul de Vineri al Bugeacului, aşa l-au supranumit discipolii săi de la Cenaclul „Steaua de Vineri”, scriitorul Ion Hadârcă vorbeşte ca despre „un suflet stăruind îndărătnic, în nopţile sale de solitudine rurală, încredinţat în dreptatea căii alese, aşteptând cu smerenie clipa inspiraţiei”.

Poezia, între ardere şi înălţare

Născut la 30 octombrie 1962, la Sălcuţa, Căuşeni, fostul judeţ Tighina, în familia lui Vasile şi a Verei Găină, a trăit o copilărie sihastră, în plină armonie cu natura şi valorile creştine. În biserica satului a înţeles că rostirea cuvintelor e un act de mare responsabilitate. Viaţa sa e mai degrabă o înşiruire de semne şi întâmplări mistice, iniţiind şi păstrând din copilărie comunicarea transcendentală cu înaintaşii săi – preotul-poet Alexie Mateevici şi monahul taumaturg Ioan Zlotea.

A făcut Facultatea de Filologie, iar în 1997 a debutat cu placheta „Binecuvântarea” – un poem spectacol despre copilăria lui Alexie Mateevici. Din 1999 este membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova. Are în palmares 24 de cărţi de literatură (poezie, proză), de studiu şi de promovare a valorilor creştine şi naţionale. „Teiul desculţ”, „Respiraţie necesară”, „101 poeme”, „Călătorie în Sufletul Copilăriei”, „Părintele Ioan Zlotea – călugăr îmbunătăţit”, „Sacrificiu în Verde” sunt doar câteva titluri ale cărților sale.

Despre poezia lui Ioan Găină, academicianul Mihai Cimpoi spune că aceasta exprimă o singură stare „spre ardere şi înălţare”: „El nu scrie cu o peniţă rece-obiectivă „neutră” sau dispusă să intre în spectacolul jocurilor de limbaj, ci rosteşte cu un aer sacerdotal, înălţând de fapt rugăciuni şi exprimând – imnic, liturgic, cu blândeţe christică – sentimente, stări, momente dispoziţionale”.

Poemele sale sunt pătrunse de „arhetipalitate”, de sentimentul generalizat al apartenenţei la „durerile neamului”, la vechimea lui aurorală. El adună din vremi ”pâinea şi vinul credinţei – /seva cea roşie de Căuşeni” . Ioan Găină crede în efectul mântuitor al cuvântului, în puterea lui de a reinstaura frumuseţea şi armonia în lume”.

„Am adus acasă tot spaţiul românesc”

Ioan Găină are un loc distinct în muzeografie, întemeind mai multe instituţii care conservă şi promovează patrimoniul naţional: Casa-muzeu „Alexie Mateevici” din Zaim, „Centrul de Spiritualitate a Sudului Basarabiei” din Zaim, Complexul muzeal „Monahul Ioan Zlotea” din Sălcuţa, Casa-muzeu „Sculptorul Ion Guţu” din Taraclia, Căuşeni. Un succes al muzeografiei moldave a fost expoziţia „Alexei Mateevici – poet-erou al Basarabiei”, inaugurată în ianuarie 2011 de Ioan Găină împreună cu fiica sa, Elena, care este poetă şi muzeografă, la Bruxelles, în Parlamentul European.

Familia de intelectuali a creat la Zaim un templu al spiritualităţii, de aceea nicio persoană care a vizitat casa lui Mateevici şi a ascultat lecţiile istoriei palpabile nu are cum să plece aceeaşi.

„Mai întâi, am adus acasă la Alexie Mateevici, în Zaimul copilăriei, tot spaţiul românesc – aşezând în pahare, pe o masă a Tăcerii şi pe Treptele Spiritualităţii, câte un pumn de ţărână de la mormintele clasicilor literaturii noastre şi a personalităţilor care ne reprezintă spiritualitatea de neam, apoi am adus şi urmele sfinţilor neamului nostru – lespezi de piatră, aduse din locurile în care au vieţuit sfinţii noştri, pe care, cu regret, nu-i prea cunoaştem. De fiecare dată invităm oaspeţii lui Mateevici într-o Catedrală de cuvinte imaginară, iar la finalul fiecărei excursii vizitatorii păstrează un minut de reculegere în faţa lumânărilor aprinse pe mormintele lui M. Eminescu, A. Mateevici, G. Coşbuc, N. Stănescu, M. Sadoveanu, Gr. Vieru sau Ion şi Doina Aldea-Teodorovici”, spune scriitorul.

Pedagogia care descătuşează spiritul

În pedagogie a elaborat un curs inedit de creaţie literară, „Cuvântul” – pentru dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a gândirii artistice, tradus în 2011 în SUA cu denumirea „The Word (ABC of the Young Creator)”. Experimentele sale pedagogice şi literare le publică în colecţia de cărţi „Pedagogia Clipei”. Dascălul de cuvânt Ioan Găină explorează inedit forma grafică a literelor latine şi dă o viziune nouă asupra lor, prezentându-le ca pe o poezie grafică cu multiple semnificaţii. Referindu-se la cursul de ore „Cuvântul”, academicianul Ion Borşevici susţine că, „după „Albinuţa” şi „Abecedarul” lui Grigore Vieru, „Cuvântul” lui Ioan Găină este cartea care va descătuşa spiritul nostru şi va trezi la viaţă generaţii cu o nouă mentalitate”.

În cartea Omul de Vineri al Bugeacului, comparat cu o instituţie, se regăsesc sute de file ce vorbesc despre activitatea sa neobosită de promovare a valorilor şi zeci de titluri care îi fac cunoscut numele în tot spaţiul românesc.

Dacă ne-am întreba ce ar fi făcut şi cum ar fi procedat în anumite situaţii Alexie Mateevici, dacă trăia, răspunsul îl vom găsi, urmărind cuvintele şi faptele, adică traiectoria vieţii lui Ioan Găină. Pentru a promova valorile artistice ale neamului, Ioan Găină a creat întâi de toate un model al familiei de intelectuali care rezistă în timpuri neprielnice culturii şi artei: i-a unit pe membrii familiei sale în cenaclul „Lacrima Luminii”, a editat o Foaie literară a familiei, a lansat o colecţie de carte a cenaclului familiei, a elaborat printre primii în ţinut stema şi drapelul familiei, aprobate de Comisia Naţională de Heraldică.

Activitatea creatoare şi jertfelnicia cu care se implică în tot ce face scriitorul, muzeograful, profesorul, ziaristul, editorul şi omul de cultură Ioan Găină a fost apreciată cu mai multe titluri şi decoraţii: „Eminent al Învăţământului Public din R. Moldova” , „Om Emerit al R.Moldova”, „Cetăţean de onoare al raionului Căuşeni”, deţinător al Medaliei de Stat „Meritul civic”, „Cetăţean de Onoare al comunei Zaim”, posesor al Ordinului României „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer, categoria A, Literatură.