Invazia şobolanilor. Cum scăpăm de ei?

Numeroase blocuri de locuit, în special cele din fondul locativ vechi, degradat sub aspect sanitar, sunt bântuite de rozătoare. Şoarecii şi şobolanii se plimbă nestingherit prin subsoluri, pe scări, pe la gunoişti. Medicii susţin că prezenţa rozătoarelor nu ar fi atât de periculoasă, dacă acestea nu ar fi purtătoare de boli infecţioase.

Rozătoarele sunt răspândite atât în mediul rural, cât şi în cel urban. De obicei, acestea se ascund în pivniţe, depozite, grajduri, conducte de canalizare, locuri de depozitare a gunoaielor, adică, în locuri mai izolate, unde găsesc hrană. Periodic, rozătoarele pot fi observate chiar şi pe străzile Chişinăului. La acest subiect, autorităţile locale afirmă că şobolanii ies din subsoluri deoarece locuitorii acelor zone hrănesc păsările, în consecinţă, adunându-se mult gunoi din resturi de mâncare, care atrag şobolanii.

Petru Gontea, şeful Direcţiei locativ-comunale a Primăriei Chişinău, a spus în cadrul unei şedinţe a primăriei că zonele respective sunt dezinfectate, după care şobolanii dispar. Locuitorii capitalei susţin însă că şobolanii au apărut pe străzi odată cu criza deşeurilor menajere din capitală.

Şobolanii – purtători de boli letale

Tudor Puiu, medic igienist, spune că şobolanii sunt purtători ai unor boli infecţioase, care pot fi transmise la om şi la alte animale. Ei reprezintă şi un mijloc de răspândire a puricilor, care pot fi purtători de ciumă. Şobolanii cenuşii sunt purtători ai virusului Lassa (agent patogen al febrei de Lassa), ai virusului Lyssa (agent patogen al rabiei) , precum şi de Salmonella, trichină şi alţi paraziţi.

Potrivit medicilor, bolile pe care le pot transmite şobolanii şi muşcătura acestora pot fi letale. Cea mai întâlnită boală infecţioasă pe care şobolanii o transmit la om este leptospiroza, instalatorii şi pescarii fiind cei mai predispuşi la contactarea ei. După ce o persoană a fost infectată cu leptospiroză, în perioada de incubaţie, care durează 21 de zile, apar simptome ca febra, frisoanele, afectarea rinichilor, ficatului, sistemelor nervos şi cardiovascular. Bolnavul trebuie să se prezinte imediat la medic, pentru a evita septicemia sau chiar decesul. O altă boală infecţioasă gravă pe care şobolanul o poate transmite omului este listerioza. Transmiterea maladiei are loc pe cale digestivă (prin alimente contaminate), respiratorie şi cutanată. Febra muşcăturii de şobolan e altă boală pe care această rozătoare o poate transmite omului.

Aceste rozătoare pot vieţui atât în mediul rural, cât şi în cel urban. De obicei, stau ascunse în pivniţe, depozite, grajduri, conducte de canalizare, locuri de depozitare a gunoaielor.

În mediul rural putem întâlni mai des şoareci, care-şi fac cuiburile în diferite locuri, în special acolo unde sunt păstrate proviziile. Vasile Sajin, din satul Logăneşti, spune că, în fiecare an, găseşte cuiburi de şoareci în sâsâiac, unde ţine porumbul. De obicei, gospodarii de la ţară au pisici, care prind şoarecii.

Şobolanii devorează orice

În oraşe, este întâlnit şobolanul cenuşiu (rattus norvegicus), care se dezvoltă activ şi rapid în zonele în care găseşte hrană, având un apetit extrem de dezvoltat. Şobolanii cenuşii sunt omnivori. Spectrul alimentelor consumate de ei cuprinde seminţe, muguri, fructe, ouă de păsări, carne stricată şi stârvuri de animale, mamifere mici, săpun, piele, blănuri, bomboane.

Ion Cazacu, din Chişinău, ne-a povestit cum a reuşit să scape de o astfel de problemă. „De fapt, şobolanii apăruseră la vecinul meu, care era plecat peste hotare pentru mai mult timp. Aşa cum trăim în casă pe pământ, rozătoarele s-au răspândit şi la noi şi au început să intre în pivniţă, unde aveam mai multe provizii. Atunci am contactat vecinul, care era în Anglia, au venit rudele acestuia şi, împreună, am început să căutăm soluţii. Am încercat să scăpăm de ei cu ajutorul capcanelor şi al otrăvurilor, dar erau prea mulţi, şi am fost nevoiţi să chemăm o echipă specială, care a efectuat timp de două săptămâni mai multe proceduri de deratizare. Pe perioada lucrărilor, am plecat la ţară. Când ne-am întors, şobolanii nu mai erau. Întreaga procedură ne-a costat vreo 500 de lei”, spune Ion Cazacu.

Centrul de Sănătate Publică organizează trimestrial activităţi profilactice, în urma unui contract semnat cu Primăria municipiului Chişinău. „Prevenirea este cea mai bună armă, de aceea se şi efectuează dezinfectarea locurilor potenţiale pentru înmulţirea şobolanilor”, spune Olga Volcovschi, directoare adjunctă a Centrului de Sănătate Publică Chişinău.

Specialiştii atenţionează că aceste rozătoare trebuie combătute la timp, deoarece, răspândindu-se, ele distrug mobilă, cabluri electrice, rafturi, grinzi, uşi sau chiar obiecte din plastic.

Autorităţile capitalei susţin că intervin ori de câte ori sunt sesizate de locatari despre invazia şobolanilor.

Sandu Maxim

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *