Principală  —  IMPORTANTE   —   Între Est şi Vest: Lupta…

Între Est şi Vest: Lupta drapelelor, sindromul sărăciei în R. Moldova

R. Moldova este cel mai sărac stat din Europa, având şi cel mai înalt grad de corupţie. În ultimul deceniu, circa o pătrime dintre cetăţeni au emigrat din Moldova din cauza sărăciei, a problemelor economice, a şomajului sau a salariilor mici. Totuşi, discuţiile politice sunt, în mare parte, axate pe alte probleme decât corupţia, dezvoltarea economică şi socială, iar politicienii de top, deseori, implică societatea în dezbateri pe subiecte identitare (limbă, religie, etnie), deviind abordările de la necesităţile urgente ale fiecărui cetăţean: bunăstarea şi respectarea drepturilor.

Despre motivele divizării societăţii, cine are de câştigat de pe urma acestei divizări şi cum ar putea instituţiile media să contribuie la reunificarea societăţii civile, am discutat într-un dialog deschis cu reprezentanţi ai câtorva comunităţi etnice minoritare din R. Moldova.

Dacă analizăm cum a evoluat modul în care cetăţenii R. Moldova susţin sau resping ideea asocierii cu UE sau alte structuri geopolitice, reiese că opţiunile cetăţenilor se schimbă în funcţie de starea guvernării, dar şi de situaţia mass-media.

De exemplu, în 2003, aproape două treimi din respondenţii Barometrului Opiniei Publice susţineau aderarea la UE, adică 68% se pronunţau pentru aderare şi doar 6%, contra. În 2007, numărul susţinătorilor creştea până la 76%. În 2009 și 2010, numărul doritorilor să adere la UE s-a menţinut la un nivel puţin peste 60%. Pe fundalul dezamăgirii cetăţenilor de formaţiunile pro-europene şi apariţiei alternativei Uniunii Vamale, numărul simpatizanţilor UE s-a redus. În 2012, doar 55% din respondenţi susţineau aderarea la UE, iar 30% se declarau contra. În 2016, se înregistrează un scor practic egal la acest capitol: 38% pentru aderarea la UE şi 37% – contra. Totuşi, potrivit ultimelor date, tendinţa pro UE este din nou în creştere. Potrivit Barometrului Opiniei Publice din 2017, 47% din respondenţi s-au declarat pentru Uniunea Europeană, iar 29% – contra.

Sursa: BOP

Caracteristici etno-lingvistice

Recensământul populaţiei din 2014 arată că 75% dintre cetăţenii R. Moldova se consideră „moldoveni”, iar 7% au declarat că sunt români, ceea ce ar constitui 82% dintre cetăţeni, reprezentanţi ai grupului majoritar. Totodată, grupurile etnice mai puţin numeroase sunt ucrainenii – 6,6%, găgăuzii – 4,6%, ruşii – 4,1%, bulgarii – 1,9%, romii – 0,3%, iar restul, 0,5%, reprezintă alte etnii. S-a mai constatat că populaţia de etnie rusă şi ucraineană este mai numeroasă în rândul vârstnicilor. În funcţie de limba pe care declară că o vorbesc, cetăţenii R. Moldova se împart în vorbitori de „moldovenească” – 54,6%, „română” – 24%, „rusă” – 14,5% şi „găgăuză” – 6,9%. Comparativ cu anul 2004, când doar 14% din populaţie considera limba română ca fiind limba maternă, în 2014 numărul acestora a crescut până la 24%.

Sursa: Biroul Național de Statistică

Criteriul lingvistic – motiv de scindare a societăţii

Institutul de Politici Publice a realizat, în 2006, „Etnobarometrul în R. Moldova” – o radiografie a situaţiei etnice din republica noastră. Potrivit studiului, pentru toate grupurile etnice din R. Moldova, limba maternă (sau cea vorbită în familie) este elementul definitoriu prin care se manifestă şi se subliniază apartenenţa etnică. Totodată, limba poate fi privită şi ca un factor de opresiune, intoleranţă, de neacceptare a celuilalt. Sociologul Vasile Cantarji, reprezentant al comunităţii bulgare, consideră că una dintre principalele cauze care provoacă dezbinarea societăţii după criteriul lingvistic este influenţa mediatică propagandistică a Federaţiei Ruse. În rândurile vârstnicilor, vorbitori de limba rusă, persistă, bunăoară, nostalgia după timpurile sovietice, când etnicii ruşi se simţeau mult mai privilegiaţi decât populaţia băştinaşă. Totodată, clasa politică de la noi utilizează diverse sperietori, bazate pe criteriul lingvistic, în scop manipulator. „Dacă e vorbitor de limba rusă, înseamnă că e separatist, şi dacă e vorbitor de limba română, atunci e unionist – este unul dintre cele mai răspândite stereotipuri”, consideră Vasile Cantarji. Roman Russu, reprezentant al comunităţii ucrainene din R. Moldova, susţine ideea că scindarea societăţii este provocată de faptul că majoritatea aspectelor vieţii sociale în R. Moldova sunt politizate, începând de la istorie, limbă, identitate etnică şi întreg procesul de dezvoltare socială. Unele stereotipuri, în viziunea lui Roman Russu, sunt transmise de-a lungul anilor de la o generaţie la alta: „Un mare rol îl joacă propaganda rusă, care formează opinia unor cetăţeni, în special a vorbitorilor de limbă rusă”.

„Este mai simplu să manipulezi atunci când populaţia este divizată”

„Scopul divizării societăţii este de a distrage atenţia oamenilor de la lucrurile cu adevărat importante. Oamenii sunt concentraţi pe problema lingvistică, uitând astfel să ceară socoteală autorităţilor pentru actele de corupţie, pentru ilegalităţile din sistemul judiciar, sărăcia din localităţile rurale etc.”, susţine Anastasia Danilova, directoare executivă GenderDoc-M, reprezentantă a comunităţii ruse în R. Moldova. Scindarea societăţii, respingerea diversităţii, categorisirea oamenilor sunt în primul rând convenabile autorităţilor şi oligarhilor. „În orice situaţie incomodă, poţi scoate cârpa roşie – ameninţarea de a ne uni cu România, căsătoriile între persoane de acelaşi sex, impunerea valorilor europene – şi oamenii vor crede, pentru că ei urmăresc televiziuni manipulatoare, citesc presă propagandistică şi cred în poveştile de groază, fiind astfel controlaţi de cei care se află la putere şi gestionează resursele acestei ţări”, consideră Anastasia Danilova.

Sursa: BOP

Rolul mass-mediei în combaterea stereotipurilor şi unificarea societăţii

Deşi rolul mass-mediei în societate este de a informa cetăţenii, fiind calificată drept „a patra putere în stat”, în prezent, se întâmplă deseori ca unele instituţii de presă să fie sursa principală a răspândirii stereotipurilor. „În acelaşi timp, mass-media este o resursă pentru formarea gândirii critice şi ar trebui să ajute oamenii să nu se teamă de diferenţe etnice sau identitare şi să accepte diversitatea”, susţine Anastasia Danilova. Oamenii care au o gândire critică sunt greu de manipulat, fiindcă pot să pună la îndoială orice informaţie dintr-o singură sursă, sunt capabili să-şi formeze propria opinie: „Informaţia corectă poate ajuta la lupta împotriva stereotipurilor şi unificarea societăţii”, afirmă Anastasia Danilova.

Totodată, mass-media trebuie să se concentreze asupra problemelor cu adevărat importante, care afectează întreaga societate, indiferent de etnie, opinează sociologul Vasile Cantarji. „Politicienii care încearcă să se joace cu sentimentele etno-lingvistice trebuie să fie taxaţi şi orice subiect trebuie să fie abordat critic. Pentru o anumită perioadă de timp, instituţiile media ar putea promova anumite mesaje importante pe înţelesul tuturor, adică atât în română, cât şi în rusă”, consideră Vasile Cantarji.

Roman Russu, reprezentant al comunităţii ucrainene în R. Moldova, consideră că mass-media ar putea prelua funcţia de „educator civic”, explicând cetăţenilor, în limba pe care o înţeleg, situaţia reală din ţară şi din lume. „Desigur, mă refer la presa independentă, care nu este asociată cu anumite forţe politice”, a subliniat Russu.

Important e ca instituţiile media să furnizeze oamenilor nu doar informaţii despre anumite probleme, dar şi soluţii, pentru că oamenii au nevoie de speranţă, să ştie că există şanse pentru progres, că există o cale de ieşire din orice situaţie complicată şi o cale de urmat după. Oamenii lipsiţi de speranţă devin pasivi, or, o populaţie pasivă se transformă în una uşor de manipulat.