Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Inflaţie de doctori

Inflaţie de doctori

300-doctoriPrestigiu, oportunităţi sau bani? Care sunt motivele reale ale dorinţei din ce în ce mai mari de a deveni doctor în ştiinţe sau doctor habilitat? În R. Moldova sunt peste 5000 de doctori în ştiinţe şi doctori habilitaţi. Anual, peste 200 de persoane îşi susţin tezele de doctorat. Domeniile în care se „cercetează” cel mai mult sunt economia, medicina, dreptul şi pedagogia.

În R. Moldova se conferă 2 grade ştiinţifice: doctor habilitat şi doctor. După ce urmezi studii de doctorat şi îţi susţii teza, obţii titlul de doctor în ştiinţe. Apoi trebuie să publici cel puţin 20 de lucrări ştiinţifice proprii pentru a trece la gradul următor, de doctor habilitat. Atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice este în sarcina Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) din Moldova. Dacă în 2004 au fost elaborate 48 de teze de doctorat, atunci anul trecut, au devenit doctori în ştiinţe peste 250 de persoane.

Prestigiu ştiinţific de tip sovietic

Creşterea numărului de doctori în ştiinţe şi doctori habilitaţi este un lucru bun pentru societate, spune Veaceslav Perju, vicepreşedintele CNAA. „Există un interes sporit faţă de problemele din economie, se elaborează teze interesante şi chiar necesare societăţii”. Potrivit lui, cei care doresc să devină doctori în ştiinţe sunt motivaţi din punct de vedere financiar, apoi datorită prestigiului ştiinţific, dar şi oportunităţilor de ocupare a unor locuri de muncă.

„Titlurile de doctor sunt acordate pentru a intra mai uşor în casta oamenilor de ştiinţă”, a declarat Valeriu Ciorbă, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Cercetători din R. Moldova. „Câţi doctoranzi lucrează într-o companie privată? Doctori în ştiinţe sunt acei care nu-şi găsesc rostul în altă parte”, a adăugat Valeriu Ciorbă. După părerea lui, condiţiile de atestare erau mai riguroase înainte, iar acum „filtrul” este slăbit. „Cei care vor să devină doctori în ştiinţe tind mai mult spre un prestigiu, care exista în vechiul sistem sovietic. Problema nu constă în numărul mare de doctori, ci în calitatea lor”, a explicat preşedintele Asociaţiei Tinerilor Cercetători.

Doctoratul – o afacere?

Studiile la doctorat se fac contra plată sau la buget. 40% din numărul total de locuri disponibile sunt cele cu burse, oferite din partea statului, a afirmat Veaceslav Perju, vicepreşedintele CNAA. Contractul de studii la doctorat variază între 6—7 mii de lei. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care mulţi cetăţeni români devin doctori în ştiinţe în R.Moldova.

Potrivit datelor prezentate de Dumitru Căldare, preşedintele comitetului sindical din cadrul Universităţii de Stat, adaosul la salariu pentru gradul ştiinţific de doctor este de 300 de lei, iar pentru doctor habilitat – 700 de lei. Un conducător de teză de doctorat, în cazul susţinerii la timp a acesteia, este răsplătit cu 3000 de lei, iar doctorandul primeşte 2000 de lei. Aceste sume se acordă o dată, după trei ani de doctorat şi după susţinerea tezei.

În timpul celor trei ani, conducătorul ştiinţific este remunerat pentru 120 de ore pe an. Dacă acesta este doctor în ştiinţe – este plătit cu 40 de lei pe oră, iar dacă este doctor habilitat – cu 55 de lei pe oră. Astfel, la un calcul simplu, un doctor habilitat încasează pe un an – 6600 de lei, pe trei – 19800 (pentru un singur doctorand).

Habilitatul este avantajat

Potrivit lui Dumitru Căldare, conducătorul ştiinţific al unei teze de doctorat poate fi doar doctorul habilitat. „Dacă la catedra respectivă nu există persoane cu asemenea grad ştiinţific, atunci se face un demers către CNAA, pentru ca un doctor în ştiinţe să poată conduce teza unui doctorand”, explică preşedintele comitetului sindical al USM.

Cu cât mai mulţi doctori vom avea, cu atât mai bine va fi pentru societate, pentru că vom avea un nivel de pregătire mai ridicat al specialiştilor noştri, crede Tudor Bajura, directorul adjunct al Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică. „Există o satisfacţie morală, atunci când un doctor habilitat te operează. Din păcate, mulţi specialişti pleacă în străinătate, acolo unde sunt plătiţi de câteva zeci de ori mai mult”, spune Tudor Bajura.

Doctorii în ştiinţe se angajează mai uşor, afirmă Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie. „Nu este suficientă doar dorinţa de a fi doctor, mai e nevoie de străduinţa de a face carte. Cea mai mare parte a doctoranzilor sunt slăbuţi, iar anul trecut chiar nici nu s-au completat toate locurile la doctorat.”

În sistemul sovietic, titlul de doctor se acorda mai mult în domeniul ştiinţelor exacte, iar acum – mai mulţi doctori în domeniul ştiinţelor socioumane, spune Valeriu Ciorbă, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Cercetători.

Teze interesante pentru societate

Victor Stepaniuc a devenit doctor în istorie în 2008, când şi-a susţinut teza intitulată „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”. El a făcut studii de doctorat la Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele R. Moldova. În luna februarie 2010, s-a creat o comisie care verifică legalitatea conferirii gradului ştiinţific de doctor în istorie fostului deputat comunist.

Un alt doctor în ştiinţe este Valeriu Pleşca, fostul ministru al Apărării. El şi-a susţinut teza „Impactul reformei armatei asupra asigurării securităţii naţionale. Cazul R. Moldova”. Susţinerea a avut loc în aprilie 2008.

Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir şi-a susţinut în luna mai anul curent teza de doctor în economie cu titlul „Managementul activităţilor economice din sistemul eparhial al Bisericii creştin-ortodoxe (exemplul R. Moldova)”. Nicolae Cantarean şi-a făcut doctoratul la Universitatea Liberă Internaţională, la fel ca şi milionarul Gabriel Stati. În cazul Mitropolitului, teza încă se află la examinare, deoarece CNAA trebuie să aprecieze în ce domeniu va conferi gradul ştiinţific: în economie sau în teologie.

Va urma
Natalia Dabija