Inflaţie de doctori

300-doctoriPrestigiu, oportunităţi sau bani? Care sunt motivele reale ale dorinţei din ce în ce mai mari de a deveni doctor în ştiinţe sau doctor habilitat? În R. Moldova sunt peste 5000 de doctori în ştiinţe şi doctori habilitaţi. Anual, peste 200 de persoane îşi susţin tezele de doctorat. Domeniile în care se “cercetează” cel mai mult sunt economia, medicina, dreptul şi pedagogia.

În R. Moldova se conferă 2 grade ştiinţifice: doctor habilitat şi doctor. După ce urmezi studii de doctorat şi îţi susţii teza, obţii titlul de doctor în ştiinţe. Apoi trebuie să publici cel puţin 20 de lucrări ştiinţifice proprii pentru a trece la gradul următor, de doctor habilitat. Atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice este în sarcina Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) din Moldova. Dacă în 2004 au fost elaborate 48 de teze de doctorat, atunci anul trecut, au devenit doctori în ştiinţe peste 250 de persoane.

Prestigiu ştiinţific de tip sovietic

Creşterea numărului de doctori în ştiinţe şi doctori habilitaţi este un lucru bun pentru societate, spune Veaceslav Perju, vicepreşedintele CNAA. “Există un interes sporit faţă de problemele din economie, se elaborează teze interesante şi chiar necesare societăţii”. Potrivit lui, cei care doresc să devină doctori în ştiinţe sunt motivaţi din punct de vedere financiar, apoi datorită prestigiului ştiinţific, dar şi oportunităţilor de ocupare a unor locuri de muncă.

“Titlurile de doctor sunt acordate pentru a intra mai uşor în casta oamenilor de ştiinţă”, a declarat Valeriu Ciorbă, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Cercetători din R. Moldova. “Câţi doctoranzi lucrează într-o companie privată? Doctori în ştiinţe sunt acei care nu-şi găsesc rostul în altă parte”, a adăugat Valeriu Ciorbă. După părerea lui, condiţiile de atestare erau mai riguroase înainte, iar acum “filtrul” este slăbit. “Cei care vor să devină doctori în ştiinţe tind mai mult spre un prestigiu, care exista în vechiul sistem sovietic. Problema nu constă în numărul mare de doctori, ci în calitatea lor”, a explicat preşedintele Asociaţiei Tinerilor Cercetători.

Doctoratul – o afacere?

Studiile la doctorat se fac contra plată sau la buget. 40% din numărul total de locuri disponibile sunt cele cu burse, oferite din partea statului, a afirmat Veaceslav Perju, vicepreşedintele CNAA. Contractul de studii la doctorat variază între 6—7 mii de lei. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care mulţi cetăţeni români devin doctori în ştiinţe în R.Moldova.

Potrivit datelor prezentate de Dumitru Căldare, preşedintele comitetului sindical din cadrul Universităţii de Stat, adaosul la salariu pentru gradul ştiinţific de doctor este de 300 de lei, iar pentru doctor habilitat – 700 de lei. Un conducător de teză de doctorat, în cazul susţinerii la timp a acesteia, este răsplătit cu 3000 de lei, iar doctorandul primeşte 2000 de lei. Aceste sume se acordă o dată, după trei ani de doctorat şi după susţinerea tezei.

În timpul celor trei ani, conducătorul ştiinţific este remunerat pentru 120 de ore pe an. Dacă acesta este doctor în ştiinţe – este plătit cu 40 de lei pe oră, iar dacă este doctor habilitat – cu 55 de lei pe oră. Astfel, la un calcul simplu, un doctor habilitat încasează pe un an – 6600 de lei, pe trei – 19800 (pentru un singur doctorand).

Habilitatul este avantajat

Potrivit lui Dumitru Căldare, conducătorul ştiinţific al unei teze de doctorat poate fi doar doctorul habilitat. “Dacă la catedra respectivă nu există persoane cu asemenea grad ştiinţific, atunci se face un demers către CNAA, pentru ca un doctor în ştiinţe să poată conduce teza unui doctorand”, explică preşedintele comitetului sindical al USM.

Cu cât mai mulţi doctori vom avea, cu atât mai bine va fi pentru societate, pentru că vom avea un nivel de pregătire mai ridicat al specialiştilor noştri, crede Tudor Bajura, directorul adjunct al Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică. “Există o satisfacţie morală, atunci când un doctor habilitat te operează. Din păcate, mulţi specialişti pleacă în străinătate, acolo unde sunt plătiţi de câteva zeci de ori mai mult”, spune Tudor Bajura.

Doctorii în ştiinţe se angajează mai uşor, afirmă Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie. “Nu este suficientă doar dorinţa de a fi doctor, mai e nevoie de străduinţa de a face carte. Cea mai mare parte a doctoranzilor sunt slăbuţi, iar anul trecut chiar nici nu s-au completat toate locurile la doctorat.”

În sistemul sovietic, titlul de doctor se acorda mai mult în domeniul ştiinţelor exacte, iar acum – mai mulţi doctori în domeniul ştiinţelor socioumane, spune Valeriu Ciorbă, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Cercetători.

Teze interesante pentru societate

Victor Stepaniuc a devenit doctor în istorie în 2008, când şi-a susţinut teza intitulată “Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”. El a făcut studii de doctorat la Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele R. Moldova. În luna februarie 2010, s-a creat o comisie care verifică legalitatea conferirii gradului ştiinţific de doctor în istorie fostului deputat comunist.

Un alt doctor în ştiinţe este Valeriu Pleşca, fostul ministru al Apărării. El şi-a susţinut teza “Impactul reformei armatei asupra asigurării securităţii naţionale. Cazul R. Moldova”. Susţinerea a avut loc în aprilie 2008.

Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir şi-a susţinut în luna mai anul curent teza de doctor în economie cu titlul “Managementul activităţilor economice din sistemul eparhial al Bisericii creştin-ortodoxe (exemplul R. Moldova)”. Nicolae Cantarean şi-a făcut doctoratul la Universitatea Liberă Internaţională, la fel ca şi milionarul Gabriel Stati. În cazul Mitropolitului, teza încă se află la examinare, deoarece CNAA trebuie să aprecieze în ce domeniu va conferi gradul ştiinţific: în economie sau în teologie.

Va urma
Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

9 comentarii

  1. ion

    Avem inflatie de sluji cu studii superioare, care lucreaza 24/24 de ore si primesc de 3-4 ori mai putin daca ar avea actele de studii recunoscute in Italia, inclusiv de medici sau cercetatori stiintifici. Nu cred ca trebuie sa urmam exemplul birocratiei stiintifice din Romania care s-a ingradit cu legi, ce nu permit extinderea numarului de doctoranti din interesul de a nu imparti cu ei salariile fabuloase. Sa existe si in continuare accesul liber la doctorat, dar cu unica schimbare -DIPLOMELE NOASTRE SA FIE RECUNOSCUTE PESTE HOTARE. Si atunci vom exporta nu numai sluji “golf”, “badante”, ci si lucratori stiintifici,profesori universitari, care sunt capabil sa castige mult mai multi bani si sa sporeasca substantial remintentele trimise acasa.
    In acest sens dorim ca PROBLEMA RECUNOASTERII IN ITALIA A VALORII ACTELOR DE STUDII DIN MOLDOVA SA FIE ABORDATA SI LA INTALNIREA FILAT-BERLUSCONI.

  2. AVRAAM

    Bine ca MOSCOVA recunoaste si stimeaza studiile moldovenilor ne angajeaza si ne primeste fara vize,caci mizand pe fratele roman-o holbam definitiv cu toti!!!!!

  3. costel

    da baeti ,ce dreptate aveti !! in italia berlusconi si la moskova putin va stimeaza ,in italia daca sunteti de sex feminin ,18 ani si fizic perfect ,la moskova daca sunteti spioni si tradatori de neam ,haaaaahaaaa

  4. mara

    avraama,dacà rusia ar fi fost judecatà pentru crime de ràzboi si ar intretine sutà la sutà pe cei ce i-a schilodit la nistru in 1992 si familiile celor omoràti,nici asa si nici in veci nu si-ar spàla vina de cotropitor.romànii nu-ti sunt datori cu nimic si decàt sà dormi cu grenade la cap,de ce nu indràznesti sà-i ceri “ajutor” rusiei? s-au ti-e fricà sà n-o superi si tot de fricà o ridici in slàvi? am fi acceptati,dacà rusia n-ar fi ocupat o jumate de moldovà si ne-a blocat sà-i fim slugà gratis,sà nu mai vedem lumea normalà si civilizatà,nu numai vodcà si 3 litere.

  5. AVRAAM

    mara/BRATAN, spune-le astea miilor de moldoveni ce pleaca zilnic spre MOSCOVA ori PITER din gara feroviara din Chisinau,du-te individule si vezi cum pleaca trenul arhiplin in Rusia si vine gol!60% din cei ce au fost la MOSCOVA au deja pasapoarte si cetatenie rusa!Vede lumea demagogia si aiurelile voastre aberante ca rusii sunt dusmani.Nu mara,nu rusii ne sunt dusmani ci tu cu rominii tai care distrugeti statalitatea MOLDOVEI.Iti aduc un exeplu mara,cu cat mai mult scrii in toate publicatiile electronice,cu atat lumea te uraste si voteaza pe Voronin.Tu mara esti cea ce fugareste electoratul de dreapta spre stanga.Caci citind aberatiile tale ori in Timpul ori in ZDG lumea normala fuge de ideologia ta.Nu vreai sa te intrebi de ce PCRM are I loc in top?Pentru ca exista asa activisti ca tine.Vezi tactica atraversa a politOLOGILOR ca tine.Salutari ADMINului.Pa,mara.

  6. HERMES

    DEPUTATUL VADIM MISIN A FOST SCAPAT CU VEDEREA IN CEI 8 ANI DE GUVERNARE COMUNISTA,SA I SE CONFERE UN TITLU STIINTIFIC DE DOCTOR,PENTRU PROMOVAREA SI APARAREA LIMBII ROMANE PE TERITORIUL BASARABIEI SUVERANE.
    DEPUTATUL EUGENIA OSTAPCIUC,LA FEL A FOST TRECUTA CU VEDEREA INTENTIONAT DE FOSTA CONDUCERE ROSIE IN CONFERIREA UNUI TITLU STIINTIFIC,PENTRU DEVOTAMENTUL SI PATRIOTISMUL ACESTUI CETATEAN IN DEZVOLTAREA IARASI A LIMBII PREPONDERENT ROMANE IN TERITORIUL DINTRE CELE DOUA RIURI,TITLUL MERITAT DE CATRE RESPECTIVUL DEPUTAT PENTRU EFORTUL DEPUS IN ANALIZA STRUCTURII MORFOSINTACTICE A LIMBII NOASTRE.CU DESAVIRSIRE FIIND UN NEGANT ACTIV A IMPRUMUTULUI NEOSLAV IN GRAMATICA LIMBII,CIT SI SUTELE DE ANALE STIINTIFICE IN DOMENIUL “ALIMENTATIEI CORECTE SI DAUNA VORBEI IN TIMPUL MINCARII”

    OARE NU ESTE O CRIMA CA MULTE DINTRE ACESTE PERSONALITATI MARCANTE IN PALMA MICA A MOLDOVEI SA FIE TRECUTI INTR-UN MOD COMUNIST,CU VEDEREA?????????????????????????????????

  7. mara

    avraama,nu-ti fac bine grenadele de sub cap.sà te zgraptàri càt vrei,dar pe tine te doare-n fund de statalitatea moldovei,moldova nu-i casa ta.casa ta e cine dà mai mult.o provocatoare esti cu scoalà de uitat prin broasca usii,fàcutà-n urss.profiti de situatia care ne-au creat-o toate scursurile de “sub” armata sovieticà.rusia sà-si ia vodka,3 litere si tancurile si sà se ducà pe urlati dupà ceilalti ca sà ne putem duce unde vrem,nu unde dicteazà rusia.cune-i “lumea normalà”,tu? am dubii.stai càlare pe “timpul” si-l scarmeni pe tànase si latri romànii cu nick-uri deja afisate,nesimtito.de ce nu-l pui pe-al tàu? stii cà esti huiduità.si aici incerci sà faci la fel,dacà vama are reguli de corectitudine.”oponento”,cum sà nu,oponentul are o linie,tu ai 25.lumea normalà nu fuge,ci te-a fugàrit pe tine si tulburi aici cu zeci de nume inventate.apropo,nu aveai niste probleme de rezolvat? gogosi de sus pànà jos.

  8. alex

    ostapciuc nici nu stia bukiile ca sa skrie rezolutzia ei de presedinte pe document… Cele trei “personalitati” din articol chiar ca au facut pe unii sa nu mai vree sa fie doctori in rand cu ei… dar citi mai sunt inca..
    De ce li se da voie sa faca doctoratul in economie, drept daca nu au studiile de baza absolvite?
    Cati suspusi sunt doctori si nu au scris nici un rand din teza….

  9. Alik

    Dar de ce mai trebuie si DrHab? sistemul gradatiei stiintifice in Moldova este un fel de mutant intre sistemul rusesc si lumii stiintifice contemporane.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *