Principală  —  Ştiri  —  Social   —   „În rest, ne dorim sănătate”

„În rest, ne dorim sănătate”

Planul Național de Acțiuni pe anul 2018, la capitolul implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă în anii 2017-2021, nu reflectă progrese în privința angajării persoanelor în etate, iar acțiunile raportate nu denotă elemente focusate pe vârstnici. Politicile ocupaționale sunt orientate preponderent spre segmentele de populație mai tinere, persoanele în etate fiind ignorate, contribuția lor la dezvoltarea societății nefiind recunoscută. Acestea sunt concluziile Raportului de monitorizare, realizat de reprezentanții a două organizații membre ale Platformei pentru Îmbătrânire Activă, HelpAge International și DVV Internațional.

În urma analizei Raportului privind realizarea Planului Național de Acțiuni pe anul 2018 privind implementarea Strategiei naționale de ocupare în câmpul muncii pentru anii 2017-2021 și a informațiilor suplimentare utilizate în monitorizarea celor 22 de acțiuni selectate din plan, relevante domeniului îmbătrânirii, s-a constatat că din 48 de indicatori, doar patru au fost realizați, doi – sunt realizați parțial, iar 42 indicatori nu au fost realizați din perspectiva impactului asupra grupului de vârstnici.

Vârstnicii – discriminați pe piața muncii

Astfel, membrii Platformei pentru Îmbătrânire Activă au constatat că vârstnicilor nu le sunt oferite șanse egale pentru angajare și nici posibilități de formare profesională pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru a-și păstra calitatea de angajat.

„Vârstnicii întâmpină dificultăți la angajare chiar de la etapa de intervievare. Pe de o parte, nu dețin cunoștințe și competențe necesare noilor cerințe ale pieței, pe de altă parte, atunci când încearcă să se adreseze la agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă, dacă ating vârsta de pensionare, nu pot fi înregistrați cu statut de șomer, ci doar li se acordă servicii de consiliere și informare, fără a fi susținuți la toate etapele până la angajarea propriu-zisă”, declară Cristina Railean, secretara Platformei pentru Îmbătrânire Activă.

Sunt necesare cursuri de formare pentru recalificarea vârstnicilor

Reprezentanții Platformei pentru Îmbătrânire Activă propun dezvoltarea unor programe de instruire pentru persoanele în vârstă prepensionară și pensionară pentru a spori șansele lor de angajare și competitivitate pe piața muncii.

„Vârstnicii au cunoștințe, au abilități, au competențe, doar că ele ar trebui valorificate. Astfel, e necesar de creat programe suplimentare celor propuse acum de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și subdiviziunile teritoriale pentru a le oferi vârstnicilor oportunități de formare în diferite domenii, inclusiv în domeniul tehnologiilor informaționale, limbilor străine, precum și competențe generale în comunicare, lucru în echipă, deoarece angajatorii iau în considerare aceste competențe”, susține Ludmila Vasilov, DVV International.

Cursurile de formare ar genera costuri suplimentare

Reprezentanții ANOFM încurajează angajarea vârstnicilor în câmpul muncii, dar spun că programele de formare ar genera costuri suplimentare pe care nu și le pot asuma.

„În R. Moldova, unei persoane care muncește îi revine un pensionar și aceasta nu este normal pentru țară, nu există posibilități ca pensiile să crească. Totuși, o persoană angajată, implicată, e mai sănătoasă, e activă și poate contribui la dezvoltarea localității”, precizează Raisa Dogaru, directoare ANOFM.

„Am putea organiza programe de dezvoltare cu persoanele de până la 63 de ani, iar de vârstnicii ajunși la pensionare ar putea să se ocupe ONG-urile, asumându-și și cheltuielile”, mai adaugă Raisa Dogaru.

Vârstnicii caută de lucru din cauza pensiei mici

Persoanele în etate susțin că sunt nevoite să muncească după pensionare, deoarece pensia nu le acoperă minimul necesar pentru supraviețuire.

„Pensia e de 1000 de lei, dacă pensia ar fi 3500-4000, nu am căuta un loc de muncă. Poate la oraș sunt mai multe posibilități, dar, la sate, pensionarii nu-și pot găsi un post de muncă. La noi în sat este doar școala, centrul medical și două magazine. Toate funcțiile sunt ocupate, dar la magazine nu ne mai ia la muncă pentru că nu avem înfățișarea potrivită pentru târguială, după cum ni s-a spus”, afirmă Elena Barbăscumpă, pensionară, asociația Pro Comunitate Băhrinești, raionul Florești.

Activități pe cont propriu în rândul vârstnicilor – ar fi o soluție

În situația în care rata de angajare în rândul vârstnicilor rămâne una redusă, e necesară identificarea unor noi oportunități economice pentru persoanele în etate. Una dintre soluții este dezvoltarea de către vârstnici a unor afaceri generatoare de venit, pentru a rămâne economic activi, fapt ce ar pune mai puțină presiune pe sistemele de asigurare socială și medicală, care nu pot face față numărului mare de solicitanți. Membrii Platformei pentru Îmbătrânire Activă au discutat despre dificultățile pe care le întâmpină vârstnicii atunci când încearcă să gestioneze o afacere, dar și atunci când vor să obțină un credit pentru dezvoltarea afacerii. Facilitarea accesului la creditare pentru vârstnici, pentru ca aceștia să poată beneficia de suport financiar la deschiderea unei afaceri, la gestionarea afacerii, facilități pentru promovarea produselor, ar fi acțiuni pe care ar putea să le întreprindă statul pentru a susține și promova interesele acestui grup.

„Pentru ca vârstnicii să poată rămâne economic activi după pensionare, ar fi binevenită promovarea în rândul vârstnicilor a programelor privind inițierea și dezvoltarea afacerii”, explică Cristina Railean.

Lidia Chele, din s. Cazangic, Leova, este pensionară. Pe lângă munca în școală, aceasta mai participă la activități de voluntariat, astfel a învățat cum să scrie proiecte pentru a putea beneficia de granturi. „Pensionari din opt localități au scris miniproiecte și au primit resurse pentru a putea cumpăra păsări, porci, capre. Suntem mai multe persoane care am inițiat câte o mică afacere. În sat, este o familie de profesori care au sădit o mică livadă. Le-a fost mai ușor să obțină granturi decât să înregistreze afacerea. Sunt greutăți și la partea de acte și la partea de realizare a mărfii”, spune Lidia Chele, precizând că majoritatea pensionarilor doresc să muncească.

Întrebată care ar mai fi doleanțele vârstnicilor, Lidia Chele spune: „Vârstnicii care nu se descurcă cu lucrul la calculator și cu noile tehnologii avansate, și-ar dori să fie instruiți gratuit, ca să-și poată găsi un loc de muncă. În rest, ne dorim sănătate. Și să funcționeze sistemul de sănătate bine”, subliniază femeia.

Ce prevede legea?

Chiar dacă statul, prin Constituția R. Moldova, garantează oricărei persoane dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului (art. 43, „dreptul la muncă și protecția muncii”), art. 86 alin. (1) lit. y1) din Codul muncii prevede faptul că deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă constituie un motiv de concediere, ceea ce limitează accesul vârstnicilor la oportunități de angajare non-discriminatorie.

Discriminarea pe criteriu de vârstă pe piața muncii este destul de frecventă, afectați fiind cei mai tineri, noi-veniţi pe piaţa muncii, şi cei mai în vârstă, de peste 50 de ani. Principala formă de discriminare pe care o resimt angajaţii vârstnici este cea privind dreptul de muncă (incitare la plecare voluntară, acces mai greu la formare, dificultăți în găsirea unui loc de muncă etc.).

Legea Nr. 105 din 14.06.2018 privind promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, prevede că șomerii care necesită suport suplimentar pe piața muncii sunt persoanele de peste 50 de ani, dar și alte categorii supuse riscului de excluziune socială stabilite prin lege sau de către Guvern.

Cu toate acestea, raportul de monitorizare realizat de membrii Platformei pentru Îmbătrânire Activă a arătat că, în 2018, statul a întreprins eforturi insuficiente pentru susținerea iniţiativelor de auto-angajare şi activităţi generatoare de venituri în rândul persoanelor de vârstă prepensionară şi vârstnice.

La început de 2019, în R. Moldova locuiau 558,4 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 20,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Potrivit Biroului Național de Statistică, coeficientul de îmbătrânire a populației a crescut de la 17,5% în 2014 la 20% în anul 2018.

Platforma pentru Îmbătrânire Activă este o entitate independentă, apolitică, constituită din 18 organizații membre, care apără interesele persoanelor în vârstă în R. Moldova și contribuie la asigurarea integrării necesităților acestui grup în politici publice.

Acest reportaj este realizat de HelpAge International, în cadrul proiectului „Integrarea îmbătrânirii active în politicile publice în Republica Moldova”, cu suportul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.