În libertate, dar condiţionat

248-savaFiecare dintre cei aproape 7 mii de condamnaţi care îşi ispăşesc pedepsele în penitenciarele din R. Moldova speră să fie eliberat condiţionat înainte de termen. Doar o mică parte dintre ei întrunesc condiţiile necesare şi izbutesc să iasă la libertate mai devreme. În prima jumătate a anului curent, instanţele judecătoreşti au considerat posibilă corectarea a mai puţin de 6% dintre deţinuţi fără executarea deplină a pedepsei.

Victor Sava petrece a treia zi la libertate. Este unul dintre puţinii fericiţi care sunt eliberaţi din închisoare înainte de termen. Are de ispăşit 12 ani. În penitenciar a stat aproape 8 ani şi jumătate, iar restul perioadei, cât i-a mai rămas, o va petrece acasă. Va trebui să locuiască acolo unde are viză de reşedinţă, să se întâlnească periodic cu consilierul de probaţiune şi să nu intre în conflict cu legea.

Sergiu Crutco, judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Centru din Chişinău, a fost cel care a admis cererea de eliberare a lui Victor Sava. Judecătorul Crutco susţine că, de obicei, are destul de multe cereri de acest gen, doar că mai mult de 60-70% dintre cei care depun cereri nu merită să fie eliberaţi, pentru că nu întrunesc condiţiile obligatorii. Unii condamnaţi, spune judecătorul, pur şi simplu scriu cereri de eliberare condiţionată pentru că nu au ce face.

Codul Penal al R. Moldova prevede eliberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen dacă persoana aflată în închisoare a reparat  integral daunele cauzate de infracţiunea pentru care este condamnată, dacă a participat la efectuarea muncilor şi dacă a executat o parte din pedeapsă (perioada diferă în funcţie de categoria de infracţiuni).
Legal, există două proceduri de depunere a cererii de solicitare a eliberării condiţionate de pedeapsă. “Prima este atunci când condamnatul o depune către comisia penitenciară, care decide, în baza datelor despre comportamentul şi activitatea lui, dacă acesta este demn să fie eliberat. În acest caz, administraţia înaintează un demers către instanţa de judecată din raza teritorială a penitenciarului. A doua procedură e cea când deţinutul expediază cererea prin poştă, direct instanţei judecătoreşti. Judecătorul examinează materialele dosarului, stabileşte data şedinţei şi convoacă toate părţile implicate. În sedinţa judiciară se analizează termenele, dacă a ispăşit perioada prevăzută de lege, dacă a achitat paguba, dacă are o caracteristică pozitivă: este angajat la munci remunerate sau neremunerate, participă la viaţa activă din cadrul penitenciarului, practică sportul, ia parte la diverse activităţi social-culturale. În temeiul acestor date, ne facem o închipuire despre această persoană, dacă s-a corectat, dacă are dorinţa de a se întoarce acasă şi de a se reîncadra în societate, decidem eliberarea înainte de termen”, explică întreaga procedură judecătorul de instrucţie.

Odată eliberat din penitenciar, pe deţinut îl aşteaptă o perioadă nu mai puţin complicată. Acesta, oricum, trebuie să-şi ispăşească întreaga sentinţă, chiar dacă în libertate. Ana Racu, şefa Direcţiei Relaţii cu Publicul, Mass-Media şi Secretariat din cadrul Departamentului Instituţiilor Penitenciare, declară că persoanele eliberate condiţionat, înainte de termen, intră automat în custodia Serviciului de Probaţiune, care activează în cadrul Departamentului de Executare. Acest serviciu este responsabil de supravegherea şi de monitorizarea executării obligaţiilor şi a restricţiilor de către persoanele eliberate, dar şi de acordarea de asistenţă şi consiliere psiho-socială, orientarea spre un mod de viaţă corect, pentru a întruni condiţiiile stabilite de instanţa de judecată.

Vladimir Popa, şeful Direcţiei probaţiune, spune că servicii de probaţiune funcţionează în fiecare dintre cele 44 de oficii de executare, câte sunt în ţară. “După eliberare, deţinutul se prezintă la oficiul de probaţiune şi împreună cu el se stabilesc diferite activităţi, beneficiază de consiliere şi asistenţă post-penitenciară. Dacă are unele probleme, consilierul de probaţiune se implică, adică îl consultă şi îl învaţă cum poate să-şi soluţioneze problemele şi cum să se încadreze în societate după ce iese de după gratii. Consilierul de probaţiune trebuie să ştie totul despre persoana eliberată înainte de termen, să afle care este cercul său de prieteni, care sunt condiţiile de trai, cu ce se ocupă. În unele cazuri, consilierul face vizite la domiciliu, iar în altele, persoana este solicitată la oficiu”, susţine Popa.

Serviciile sociale şi psiho-sociale acordate de către consilierii de probaţiune se află încă în etapa de implementare. Vladimir Popa presupune că din această toamnă le vor putea aplica. Astfel, vor lucra cu beneficiarii chiar şi înainte de eliberarea lor, ca atunci când vor ieşi la libertate, consilierul să le cunoască problemele şi să lucreze cu ei în funcţie de necesităţile individuale ale fiecăruia.

Dacă relaţia cu Serviciul de Probaţiune este una obligatorie, cea cu Centrul de Justiţie Comunitară are un caracter benevol. Aici vin persoanele ieşite din detenţie care doresc şi au nevoie de asistenţă psiho-socială, asistenţă pentru găsirea unui loc de muncă, pentru revenirea în familii, dar şi pentru rezolvarea altor probleme sociale. Tatiana Purice, consilier pentru reintegrarea socială din cadrul Centrului de Justiţie Comunitară Chişinău, susţine că printre beneficiarii centrului se numără şi multe persoane eliberate condiţionat înainte de termen, cele mai des întâlnite probleme ale acestora fiind perfectarea actelor de identitate şi angajarea în câmpul muncii.

În perioada în care este eliberat înainte de termen, condamnatul trebuie să aibă un comportament exemplar. Dacă primeşte vreo sancţiune administrativă, dacă refuză să-şi îndeplinească obligaţiile stabilite de instanţa de judecată sau dacă săvârşeşte o nouă infracţiune, la propunerea consilierului de probaţiune, judecătorul poate anula eliberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen şi-l poate trimite la închisoare, pentru a-şi executa termenul de pedeapsă rămas.

Tatiana EŢCO



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *