Principală  —  IMPORTANTE   —   Idei pentru care ne vindem.…

Idei pentru care ne vindem. Cine sunt victimele manipulării

Coruperea alegătorilor este o încălcare gravă a legislaţiei R. Moldova. Oferirea unor bunuri, bani sau servicii, care ar determina alegătorii să voteze un candidat anume, se consideră un act de corupere a alegătorilor, care se sancţionează cu amendă sau chiar cu închisoare. Ziarul de Gardă şi Reporter de Gardă au realizat un experiment social care demonstreză cât de uşor se lasă manipulaţi cetăţenii R. Moldova în schimbul unui bun oferit, în acest caz fiind vorba despre produse alimentare. Deşi majoritatea celor implicaţi în acest experiment erau gata să scandeze lozinci precum „Miliardul a fost găsit, tare-i bine de trăit!” sau „Locul femeii este la bucătărie!” şi să iasă la un protest improvizat în schimbul unui pachet cu hrişcă sau a unei conserve, alţi cetăţeni s-au revoltat şi au spus că „nu sunt de vânzare” şi că e ruşinos să faci aşa ceva.

În cadrul campaniei electorale locale din mai 2018, observatorii Promo-LEX au raportat cel puţin 33 de cazuri care pot fi calificate drept oferire de cadouri cu tentă electorală. Cel puţin 9 concurenţi electorali au efectuat cheltuieli pentru organizarea a cel puţin 50 de conferinţe de presă, 11 concerte cu utilizarea scenelor mobile şi a sistemelor de sonorizare şi iluminare, cinci evenimente de divertisment pentru copii, cu implicarea animatorilor şi oferirea produselor alimentare, şase competiţii sportive, consultaţii medicale gratuite, salubrizări, amenajarea terenurilor de joacă, mese festive, cadouri electorale.

Cazuri de oferire a cadourilor electorale: alegeri locale noi, 2018

Partidul Politic Şor (PPŞ) a organizat în plină campanie electorală, în cinci curţi din oraşul Chişinău şi trei din or. Bălţi, „Sărbătoarea Curţii”, la care au participat animatori, iar copiilor li s-au oferit baloane. În localitatea Jora de Mijloc, PPŞ a organizat o masă festivă cu participarea a minim 300 de persoane, transportate cu minim 10 microbuze si două autocare la un restaurant. Au fost organizate şi competiţii sportive unde au fost dăruite 15 biciclete şi un berbec.

Candidatul Partidului Socialiştilor din R. Moldova (PSRM) la funcţia de primar al municipiului Bălţi, prin intermediul Fundaţiei „Din suflet”, a oferit cadouri pascale veteranilor şi pensionarilor din oraş. Tot la Bălţi, fundaţia „Din suflet” a organizat Festivalul Familiei, unde au fost amplasate cinci tobogane şi au fost oferite pe gratis distracţii şi dulciuri pentru copii. În Chişinău, activiştii PSRM au amenajat mai multe terenuri de joacă.

Candidata independentă la funcţia de primară de Chişinău, Silvia Radu, a demarat campania „Fă ceva bun pentru Chişinău”, în cadrul căreia a donat aparate de aer condiţionat Casei de Cultură din Tohatin, a instalat trei terenuri de joacă, a reabilitat altele două şi a plantat flori în Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Arina Spătaru, candidata Partidului Politic Demnitate şi Adevăr la Primăria Bălţi, a oferit acestei instituţii 220 de ghivece cu flori şi a organizat o competiţie de fotbal, unde s-au purtat tricouri cu sloganul Arina Spătaru, fiind oferite o cupă şi şapte medalii, precum şi diplome pentru premianţi.

Oamenii care treceau prin preajmă au fost rugați să strige una dintre lozinci, în schimb promițându-li-se să fie răsplătiți cu produse alimentare: hrișcă, orez, conserve

Ce prevede legislaţia

Oferirea unor bunuri (inclusiv băuturile alcoolice, produse de tutungerie, dar şi produse alimentare), bani, servicii sau alte foloase care ar determina alegătorii să voteze un candidat anume este considerat un act de corupere a alegătorilor şi se pedepseşte penal.  Conform art. 181.1, alin. (1) din Codul Penal al R. Moldova, coruperea alegătorilor este sancţionată cu amendă de la 25 000 lei la 42 500 de lei sau cu închisoare de la unu la cinci ani. Persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 mii la 300 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Agitaţia electorală, conform Codului Electoral al R. Moldova, presupune „acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali”.

Obiectul agitaţiei electorale trebuie să întrunească concomitent următoarele 5 condiţii:

  • să reprezinte materiale sau obiecte de agitaţie electorală;
  • să poarte numele şi prenumele candidatului, respectiv denumirea partidului politic, semne sau simboluri ale concurenţilor electorali;
  • să se concretizeze în: afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, cutii de chibrituri, insigne, ecusoane, CD-uri, DVD-uri, suporturi de stocare USB, fanioane, steaguri, cărţi, pungi, tricouri, chipiuri, eşarfe, fulare;
  • NU trebuie să depăşească valoarea de 100 de lei;
  • trebuie să fie achitate din Fondul electoral.

În perioada 2014-2016, potrivit datelor Promo-Lex, în baza articolului 181.1 din CP, „coruperea alegătorilor”, au fost intentate 12 cauze penale (4 cauze în 2014, 7 cauze în 2015 şi 1 cauză în 2016), dintre care într-o cauză urmărirea penală a fost suspendată în temeiul art. 287.1 din Codul de procedură penală, iar în două cauze urmărirea penală a fost încetată.

În perioada de referinţă, pe acest articol a fost pronunţată doar o sentinţă. La 17 octombrie 2016, Judecătoria Criuleni a condamnat 5 persoane în baza art. 181.1, CP. Pedeapsa a fost sub formă de amendă în mărime de 500 de unităţi convenţionale, adică câte 10 000 lei fiecare. Fapta incriminată inculpaţilor a constat în coruperea mai multor alegători din satul Cimişeni, Criuleni, cărora li s-au oferit cu o zi înaintea alegerilor locale din 28 iunie 2015, dar şi în ziua alegerilor, băuturi alcoolice şi bani pentru a vota în favoarea unui anumit candidat la funcţia de primar. Prin decizia definitivă a Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2016, apelurile inculpaţilor au fost respinse ca fiind nefondate.

Câțiva cetățeni nu au acceptat „provocarea”, au spus că nu sunt de vânzare și că e rușinos să faci așa ceva

Rezultatele experimentului „Cine sunt victimele manipulării”

Pentru experimentul social realizat de Reporter de Gardă şi Ziarul de Gardă, în apropiere de Piaţa Centrală din Chişinău a fost amplasat un cort cu produse alimentare, fiind afişate şi diverse lozinci, printre care: „Miliardul a fost găsit, tare-i bine de trăit”, „Pentru unire!”, „Locul femeii este la bucătărie!”, etc. Oamenii care treceau prin preajmă au fost rugaţi să strige una dintre lozinci, în schimb promiţându-li-se să fie răsplătiţi cu produse alimentare: hrişcă, orez, conserve. Întrebată dacă este gata să promoveze una dintre lozinci şi să iasă la un protest pentru mâncare, o doamnă a răspuns că este gata să o facă, pentru că nu are cu ce-şi întreţine familia.

–Promovaţi una din lozinci pentru un cabanos (n.r.: cârnăcior subţire, uscat, preparat din carne de vită şi de porc)?

–Nicio problemă.

–Serios? Şi veniţi duminică aici.

–Dar de ce să nu vin? Dacă la mine ar fi uşor în familie, n-aş veni, sincer vă spun.

–Da-i greu?

–Foarte.

–Şi sunteţi gata să promovaţi acest poster?

–Orice n-ar fi, numai să fie bine în ţară, să am pentru copii, cu ce-i hrăni, cu ce-i îmbrăca, cu ce-i încălţa.

Dar, nu toţi trecătorii au căzut pradă manipulării. Un bărbat s-a revoltat şi i-a răspuns actorului care a participat la experiment că el nu se vinde şi e urât ce face. „Nu doresc să particip în astfel de prostii. Ocupaţi-vă cu ceva serios”, a replicat o altă doamnă.

Portretul victimelor manipulării

Studiul sociologic intitulat „Consumul de media şi percepţia consumatorilor privind manipularea prin intermediul mass-mediei”, realizat de către Centrul pentru Jurnalism Independent în 2018, arată că din numărul total de 803 respondenţi, 62% au declarat că ştiu semnificaţia termenului de „manipulare”, 30% – că nu o ştiu, iar 8% nu au răspuns la această întrebare. Cei care au declarat că nu cunosc semnificaţia termenului de „manipulare” au mai des peste 56 de ani, un nivel scăzut de studii, sunt neangajaţi în câmpul muncii, locuitori ai zonei centrale a ţării, cu reşedinţa preponderent în mediul rural.

Totodată, din şase categorii de surse de informare propuse intervievaţilor pentru reflecţie în raport cu manipularea, cel mai des şi/sau foarte des oamenii se consideră manipulaţi de către politicieni (44%), urmaţi de mass-media (37%) şi într-o măsură mult mai mică de biserică (9%), membrii familiei (7%), prieteni/cunoscuţi sau colegi de muncă/facultate (câte 5%).