Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Gradul ştiinţific, la control!

Gradul ştiinţific, la control!

Inflaţia diplomelor de doctor are consecinţe nefaste pentru educaţia universitară din R. Moldova, însă cea mai mare problemă o constituie plagiatul, susţine Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Tezele din Federaţia Rusă şi din România reprezintă, de cele mai multe ori, sursele de inspiraţie ale doctoranzilor noştri.

La ceremonia de înmânare a diplomelor din opt noiembrie, zeci de persoane au primit diplomele de doctor în ştiinţe, din mâna preşedintelui CNAA. Cele mai multe dintre ele au devenit doctori în medicină, printre care şi Adrian Hotineanu, fiul ex-ministrului sănătăţii, Vladimir Hotineanu, sau doctori în drept şi în economie. Constantin Marin, preşedintele Companiei Teleradio-Moldova, a primit titlul de profesor universitar, în baza recomandării Senatului Universităţii de Stat din Moldova.

Doctori la 28 de ani

Mi-am propus să fac doctoratul imediat după terminarea masteratului şi facultăţii, nu am avut altă alegere, spune Diana Harea, care a devenit doctor în ştiinţe fizico-matematice. Referitor la noutatea tezei sale ştiinţifice, tânăra spune că deţine un brevet de invenţie pentru „Element fotosensibil al detectorilor de fotoni”. De aplicat această invenţie este mai greu, spune tânăra, deoarece, cu finanţarea noastră, nu are unde să o aplice. „Fenomenul lucrează şi aşteptăm investitori interesaţi de această noutate”, a adăugat doctorul în ştiinţe.

Obţinerea gradului ştiinţific este o satisfacţie personală, o bucurie pentru părinţi, iar din punct de vedere profesional – o posibilitate de a colabora cu statele europene, în cadrul diferitelor proiecte, a afirmat Diana Harea. În domeniul ştiinţelor fizico-matematice, a devenit doctor o singură persoană, doctor habilitat – 1, conferenţiar universitar – 1, conferenţiar cercetător – 1.

La 28 de ani, Iulia Mihailova a devenit doctor în agricultură. A studiat particularităţile morfo-productive ale albinelor şi a scris o teză pe această temă. Spune că doctoratul a fost un scop de la bun început pentru ea şi acum doreşte să ajungă la treapta următoare – doctor habilitat. „Pe lângă cei 300 de lei, adaos la salariu, această diplomă îţi dă mai mult respect la locul de muncă şi o reputaţie bună în lumea ştiinţifică”, a spus tânăra.

Economie şi drept, mai mult ca în Europa

În anul 1995, în R. Moldova exista un potenţial ştiinţific de 572 de doctori habilitaţi şi 4208 doctori. Pentru menţinerea acestuia, anual trebuiau să fie pregătiţi, în medie, cel puţin 20 de doctori habilitaţi şi 140 de doctori, susţine Valeriu Canţer, preşedintele CNAA. Cea mai mare schimbare s-a produs la specializarea doctoratelor, adică în domeniile ştiinţifice cu tradiţii bogate, numărul doctorilor s-a redus considerabil. Astfel, în 1995 erau 82 de doctori habilitaţi în ştiinţe fizico-matematice şi 500 de doctori. Timp de zece ani, ei au „produs” 24 de doctori habilitaţi şi 95 de doctori.

Comparativ cu ţările Uniunii Europene, R. Moldova depăşeşte de câteva ori cota pregătirii doctorilor în drept şi în economie. În schimb, domenii importante pentru economia ţării precum tehnica şi agricultura nu se află în topul specializărilor alese pentru tezele de doctorat. După părerea lui Valeriu Canţer, preşedintele CNAA, această tendinţă este una globală. Imaginea ştiinţei şi activităţii în învăţământul superior a avut de suferit în ultimul timp, şi mulţi preferă să-şi facă doctoratul acolo unde-i mai uşor, a mai spus preşedintele Consiliului.

Plagiere şi pedeapsă

În ultimii ani, au fost depistate mai multe teze plagiate sau inspirate din alte publicaţii, din afara ţării. „Dacă înainte aveam câte un caz pe an, acum circa 1 % din tezele susţinute au probleme cu plagiatul şi copierea. De cele mai multe ori, se inspiră din tezele susţinute în România şi în Rusia”, ne explică Valeriu Canţer.

Academicianul mai spune că în momentul de faţă Consiliul nu are toate pârghiile de verificare a tezelor. CNAA are acces la baza de date a Bibliotecii Naţionale a Rusiei. În cazul României, nu există o bază centralizată, informaţia e dispersată pe universităţi. „Dacă persoana merge la Cluj şi găseşte o teză acolo, noi nu putem verifica, deoarece nu avem acces la baza de date a universităţii respective”, afirmă Valeriu Canţer.

Recent, în luna octombrie, CNAA a fost anunţată, prin intermediul unei scrisori anonime, despre admiterea unor plagiate de către o profesoară universitară de la Universitatea de Medicină. Prin intermediul unei comisii special create, acest fapt s-a confirmat, iar sancţiunea a fost: neadmiterea profesoarei în calitate de conducător de teză de doctorat pe o perioadă de trei ani.

Într-o altă teză, care a fost susţinută în cadrul Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, a fost depistat un articol comun, publicat şi de autorul tezei, şi de referentul oficial (consultant). Comisia de Atestare a întors teza pentru a fi susţinută din nou, cu eliminarea primului referent.

Gradul la control

Deşi Comisia ad-hoc pentru verificarea legalităţii gradului ştiinţific conferit lui Victor Stepaniuc a fost stabilită la începutul acestui an, decizia acesteia întârzie să apară. Membrii comisiei încă nu au adus probe suficiente, însă principalul motiv constă în implicarea unor membri ai comisiei în campania electorală.

Preşedintele CNAA, Valeriu Canţer, ne-a comunicat că, probabil, la sfârşitul acestui an, în luna decembrie, se va lua o hotărâre asupra gradului ştiinţific al lui Stepaniuc.

În cazul lui Nicolae Cantarean (Mitropolitul Moldovei), teza sa de doctorat a fost trimisă spre examinare unor experţi anonimi, din România şi R. Moldova. Deoarece Comisia de Atestare de la CNAA a considerat că teza nu este din domeniul economiei, specialişti atât în economie, cât şi în teologie urmează să decidă asupra acestui fapt. O altă problemă este că în cadrul CNAA nu există consiliu ştiinţific în domeniul teologiei.

Săptămâna trecută, fostul viceministru al Sănătăţii, Boris Golovin, şi-a susţinut public teza de doctorat, intitulată „Argumentarea ştiinţifică a direcţiilor strategice de dezvoltare a sistemului de sănătate pe termen mediu”. La acest eveniment au participat în jur de 50 de persoane, iar acum urmează ca teza să fie examinată de comisiile de experţi în domeniu.

Noutăţi ştiinţifice

O teză foarte interesantă care se află acum în examinare la CNAA este cea referitoare la „Aspectele medico-sociale şi psihologice ale morbidităţii judecătorilor în R. Moldova”. Autorul spune că magistraţii din R. Moldova se află permanent în condiţii de suprasolicitare fizică şi mentală, ceea ce influenţează negativ sănătatea somatică a judecătorilor. Referindu-se la stresul ocupaţional, doctorandul menţionează că în ultimii ani numărul dosarelor a crescut, iar numărul judecătorilor a rămas acelaşi. În aceste condiţii, ei se află mereu sub presiune, din partea părţilor implicate şi a mass-mediei, deseori fiind ameninţaţi.

Problema infracţiunilor medicale şi răspunderea penală pentru acestea a fost studiată de un doctorand în drept, în teza sa „Răspunderea penală pentru infracţiunile medicale”. Autorul vorbeşte de mafia medicală şi farmaceutică, prezentă în alte state europene. „Cu cât mai mulţi bolnavi există, cu atât este mai convenabil pentru medic”, afirmă doctorandul în lucrarea sa.

Natalia Dabija