Gradul ştiinţific, la control!

Inflaţia diplomelor de doctor are consecinţe nefaste pentru educaţia universitară din R. Moldova, însă cea mai mare problemă o constituie plagiatul, susţine Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Tezele din Federaţia Rusă şi din România reprezintă, de cele mai multe ori, sursele de inspiraţie ale doctoranzilor noştri.

La ceremonia de înmânare a diplomelor din opt noiembrie, zeci de persoane au primit diplomele de doctor în ştiinţe, din mâna preşedintelui CNAA. Cele mai multe dintre ele au devenit doctori în medicină, printre care şi Adrian Hotineanu, fiul ex-ministrului sănătăţii, Vladimir Hotineanu, sau doctori în drept şi în economie. Constantin Marin, preşedintele Companiei Teleradio-Moldova, a primit titlul de profesor universitar, în baza recomandării Senatului Universităţii de Stat din Moldova.

Doctori la 28 de ani

Mi-am propus să fac doctoratul imediat după terminarea masteratului şi facultăţii, nu am avut altă alegere, spune Diana Harea, care a devenit doctor în ştiinţe fizico-matematice. Referitor la noutatea tezei sale ştiinţifice, tânăra spune că deţine un brevet de invenţie pentru “Element fotosensibil al detectorilor de fotoni”. De aplicat această invenţie este mai greu, spune tânăra, deoarece, cu finanţarea noastră, nu are unde să o aplice. “Fenomenul lucrează şi aşteptăm investitori interesaţi de această noutate”, a adăugat doctorul în ştiinţe.

Obţinerea gradului ştiinţific este o satisfacţie personală, o bucurie pentru părinţi, iar din punct de vedere profesional – o posibilitate de a colabora cu statele europene, în cadrul diferitelor proiecte, a afirmat Diana Harea. În domeniul ştiinţelor fizico-matematice, a devenit doctor o singură persoană, doctor habilitat – 1, conferenţiar universitar – 1, conferenţiar cercetător – 1.

La 28 de ani, Iulia Mihailova a devenit doctor în agricultură. A studiat particularităţile morfo-productive ale albinelor şi a scris o teză pe această temă. Spune că doctoratul a fost un scop de la bun început pentru ea şi acum doreşte să ajungă la treapta următoare – doctor habilitat. “Pe lângă cei 300 de lei, adaos la salariu, această diplomă îţi dă mai mult respect la locul de muncă şi o reputaţie bună în lumea ştiinţifică”, a spus tânăra.

Economie şi drept, mai mult ca în Europa

În anul 1995, în R. Moldova exista un potenţial ştiinţific de 572 de doctori habilitaţi şi 4208 doctori. Pentru menţinerea acestuia, anual trebuiau să fie pregătiţi, în medie, cel puţin 20 de doctori habilitaţi şi 140 de doctori, susţine Valeriu Canţer, preşedintele CNAA. Cea mai mare schimbare s-a produs la specializarea doctoratelor, adică în domeniile ştiinţifice cu tradiţii bogate, numărul doctorilor s-a redus considerabil. Astfel, în 1995 erau 82 de doctori habilitaţi în ştiinţe fizico-matematice şi 500 de doctori. Timp de zece ani, ei au “produs” 24 de doctori habilitaţi şi 95 de doctori.

Comparativ cu ţările Uniunii Europene, R. Moldova depăşeşte de câteva ori cota pregătirii doctorilor în drept şi în economie. În schimb, domenii importante pentru economia ţării precum tehnica şi agricultura nu se află în topul specializărilor alese pentru tezele de doctorat. După părerea lui Valeriu Canţer, preşedintele CNAA, această tendinţă este una globală. Imaginea ştiinţei şi activităţii în învăţământul superior a avut de suferit în ultimul timp, şi mulţi preferă să-şi facă doctoratul acolo unde-i mai uşor, a mai spus preşedintele Consiliului.

Plagiere şi pedeapsă

În ultimii ani, au fost depistate mai multe teze plagiate sau inspirate din alte publicaţii, din afara ţării. “Dacă înainte aveam câte un caz pe an, acum circa 1 % din tezele susţinute au probleme cu plagiatul şi copierea. De cele mai multe ori, se inspiră din tezele susţinute în România şi în Rusia”, ne explică Valeriu Canţer.

Academicianul mai spune că în momentul de faţă Consiliul nu are toate pârghiile de verificare a tezelor. CNAA are acces la baza de date a Bibliotecii Naţionale a Rusiei. În cazul României, nu există o bază centralizată, informaţia e dispersată pe universităţi. “Dacă persoana merge la Cluj şi găseşte o teză acolo, noi nu putem verifica, deoarece nu avem acces la baza de date a universităţii respective”, afirmă Valeriu Canţer.

Recent, în luna octombrie, CNAA a fost anunţată, prin intermediul unei scrisori anonime, despre admiterea unor plagiate de către o profesoară universitară de la Universitatea de Medicină. Prin intermediul unei comisii special create, acest fapt s-a confirmat, iar sancţiunea a fost: neadmiterea profesoarei în calitate de conducător de teză de doctorat pe o perioadă de trei ani.

Într-o altă teză, care a fost susţinută în cadrul Academiei de Poliţie “Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, a fost depistat un articol comun, publicat şi de autorul tezei, şi de referentul oficial (consultant). Comisia de Atestare a întors teza pentru a fi susţinută din nou, cu eliminarea primului referent.

Gradul la control

Deşi Comisia ad-hoc pentru verificarea legalităţii gradului ştiinţific conferit lui Victor Stepaniuc a fost stabilită la începutul acestui an, decizia acesteia întârzie să apară. Membrii comisiei încă nu au adus probe suficiente, însă principalul motiv constă în implicarea unor membri ai comisiei în campania electorală.

Preşedintele CNAA, Valeriu Canţer, ne-a comunicat că, probabil, la sfârşitul acestui an, în luna decembrie, se va lua o hotărâre asupra gradului ştiinţific al lui Stepaniuc.

În cazul lui Nicolae Cantarean (Mitropolitul Moldovei), teza sa de doctorat a fost trimisă spre examinare unor experţi anonimi, din România şi R. Moldova. Deoarece Comisia de Atestare de la CNAA a considerat că teza nu este din domeniul economiei, specialişti atât în economie, cât şi în teologie urmează să decidă asupra acestui fapt. O altă problemă este că în cadrul CNAA nu există consiliu ştiinţific în domeniul teologiei.

Săptămâna trecută, fostul viceministru al Sănătăţii, Boris Golovin, şi-a susţinut public teza de doctorat, intitulată “Argumentarea ştiinţifică a direcţiilor strategice de dezvoltare a sistemului de sănătate pe termen mediu”. La acest eveniment au participat în jur de 50 de persoane, iar acum urmează ca teza să fie examinată de comisiile de experţi în domeniu.

Noutăţi ştiinţifice

O teză foarte interesantă care se află acum în examinare la CNAA este cea referitoare la “Aspectele medico-sociale şi psihologice ale morbidităţii judecătorilor în R. Moldova”. Autorul spune că magistraţii din R. Moldova se află permanent în condiţii de suprasolicitare fizică şi mentală, ceea ce influenţează negativ sănătatea somatică a judecătorilor. Referindu-se la stresul ocupaţional, doctorandul menţionează că în ultimii ani numărul dosarelor a crescut, iar numărul judecătorilor a rămas acelaşi. În aceste condiţii, ei se află mereu sub presiune, din partea părţilor implicate şi a mass-mediei, deseori fiind ameninţaţi.

Problema infracţiunilor medicale şi răspunderea penală pentru acestea a fost studiată de un doctorand în drept, în teza sa “Răspunderea penală pentru infracţiunile medicale”. Autorul vorbeşte de mafia medicală şi farmaceutică, prezentă în alte state europene. “Cu cât mai mulţi bolnavi există, cu atât este mai convenabil pentru medic”, afirmă doctorandul în lucrarea sa.

Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. Adrian

    Adrian Hotineanu si-a sustinut teza nu de doctor in medicina cum scrieti Dvs, ci de doctor HABILITAT.
    No comment….

  2. Alexandru

    daca sunt multi la economie si drept, asta nu inseamna ca doctoranzii trebuie stopati si respinsi deja dupa elaborarea tezei si sustinerea acesteia, da atunci cand se planifica numarul de locuri la doctorantura. ei singuri planifica numarul de locuri da cand ajungi la ei te stopeaza ca “sunt prea multi la economie si drept”

  3. ionel

    nivelul de profesionalism al doctorilor tine de consiile de sustinere. consideram ca sustinerea trebuie facuta nu in institutia unde a fost pregatit doctorandul, dar in afara institutiei.
    calitatea teyelor depinde direct proportional de exigenta si onestitatea comunitatii stiintifice.

  4. scoli doctorale

    Draga ‘Ionel’, dvoastra propuneti un model foarte idealizat si corupt de sustinere a tezelor, care ar putea crea mai multe probleme decit ar oferi solutii. Doar un detaliu: intre diferite scoli stiintifice si organizatii exista concurenta, simpatii si antipatii etc. Cum credeti, de exemplu, ca va veti sustine teza intr-un alt colectiv de cercetare cu care, sa zice, conducatorul tezei dvoastra nu prea se impaca la impartirea granturilor etc… Mai mult ca atit, mergind pe aceasta cale am putea ajunge la o situatie absurda cind undeva se ‘produc’ doctori, iar in alta parte – ei se ‘evalueaza’ in consilii specializate… Nu vreau sa nominalizez, cred ca Va dati seama ce am in vedere. Tinand cont de moldovenismul nostru nu vom ajunge departe si dvoastra propuneti un model complet opus celui care se practica in universitatile occidentale. In fine, nu trebuie de inventat roata… SCOLILE DOCTORALE din cadrul universitatilor au demonstrat ca aceasta este calea corecta de organizarea a doctoratului, nu trebiuie aici nimic de inventat, caci totul exista demult in lume. De exemplu, in Romania acest program acum este intens sustinut de UE. Este foarte trist ca in R.Moldova, dupa o discutie inflacarata a Codului Educatiei si atacuri masive din partea ASM-ului, totul s-a stopat, iar acum nici nu se mai mentioneaza despre modificarea legislatiei noastre din sfera cercetarii-dezvoltarii (unica in lume de acest gen!). Cat despre articolul dnei N.Dabija – este un articol foarte superficial ca continut, in care subiectul nu este investigat in profunzime si-mi amintineste de “reportajele” la fel de superficiale ale lui Tatiana Rotaru de la ASM de genul “Pazea plagiatori de pretutindeni!”… Suna banal, nu-i asa?

  5. Robertmd

    Avem atatia doctori, academicieni, profesori in economie, drept, medicina, in schimb nu avem economie, medicina, justitie. Cam de ce?

  6. janette

    si ex-ul Golovin face stiinta? in ce domeniu? cum se papa banii statului sa cum se ia mita?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *