Generaţiile internatelor nasc copii pentru internate

Plângea disperată la câteva zile după ce autorităţile i-au luat copiii. Privea cu ochii plini de ură, bătea necontenit în geamuri, pentru că, revenind acasă, nu şi-a mai găsit odraslele în ogradă.

Am deschis o poartă veche, improvizată din uşi de pe la diferite dulapuri. În mijlocul ogrăzii – un pat vechi, încărcat cu vase găurite. Deasupra lor, atârnau nişte rufe. În câteva clipe, apăru Elena, îmbrăcată într-un pulover vechi şi pătat. Deşi ne văzusem anterior, nu m-a recunoscut. Şi eu parcă discutam cu alt om. Era cu totul altfel, după ce a aflat că va fi privată de drepturile părinteşti.

După îndelungate sesizări din partea vecinilor, cei doi copii, de 6 luni şi de 8 ani, au fost preluaţi în septembrie de către instituţiile de protecţie a copiilor. Potrivit autorităţilor responsabile de protecţia drepturilor copilului, acestea îi vor proteja pe copiii Elenei. “Tânăra mamă nu a reuşit să facă nimic pentru copiii săi”, a declarat Aneta Tcacenco, şefa Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului din sectorul Râşcani. Unii vecini cred, însă, că autorităţile şi aşa au luat o decizie întârziată. A fost nevoie de vreun an pentru ca acestea să intervină în viaţa acestor copii, lăsaţi în voia sorţii.

La internat, prea târziu

Şi reprezentanţii Procuraturii cunosc acest caz. Ni s-a comunicat că “în baza prevederilor legale, în termen de 7 zile după luarea forţată a copiilor, este pregătit dosarul ce prevede decăderea persoanei din drepturile părinteşti”. Reprezentanţii serviciilor sociale consideră că decăderea din drepturi parentale, drept etapă finală de protecţie a copiilor, este o decizie luată, de obicei, după epuizarea altor acţiuni întreprinse în scopul menţinerii integrităţii familiei. “Noi o invităm pe mamă la un dialog, pentru a-i propune nişte soluţii, ea, însă, nu are încredere în suportul psihologic pe care încercăm să i-l oferim. În primul rând, această mamă trebuie să se trateze de alcoolism şi să-şi găsească un loc de muncă, pentru a avea surse de existenţă. Astfel ar reveni la o viaţă normală. Noi nu am recurs la forme de pedeapsă, ca să nu mergem împotriva ei, dar să cooperăm pentru schimbarea situaţiei.”, mai declară responsabili de soluţionarea acestui caz.

La Centrul de Plasament pentru Copii, unde a fost plasat feciorul de 8 ani al Elenei, ni s-a spus că acest copil era într-o stare jalnică, comportamentul său fiind o dovadă a faptului că autorităţile au luat o decizie tardivă.

“Chiar dacă beau, copiii să stea lângă mine”

Elena a avut şi ea o viaţă complicată. La 6 ani, maică-sa decedase şi ea a ajuns la internat. Viaţa ei a luat turnuri neaşteptate, iar acum a ajuns să fie acuzată de alcoolism şi de neglijarea copiilor. Elena este indignată de faptul că autorităţile i-au “răpit” copiii. “Chiar dacă beau şi fumez, ei trebuie să stea lângă mine. Eu am crescut la internat, striga ea, şi nu vreau ca şi copiii mei să fie educaţi la internat. Ştii cum mă băteau acolo? Cu pumnii”, spune femeia gesticulând. Acestea sunt cele mai dure amintiri despre internat.

Ana Gobjilă, directorul Centrului de Plasament din Chişinău, regretă că, din lipsa abilităţilor profesionale a specialiştilor din domeniul protecţiei copilului, sectorul Râşcani, ani de zile a fost tolerat abuzul, violenţa cruntă, neglijarea totală în raport cu cei doi copii. “E un caz clasic care, în viziunea mea, demonstrează ineficienţa întreţinerii copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească. Educaţia primita de mamă în internat, unde a copilărit şi unde nu a văzut un model familial de educaţie, a adus-o la aplicarea unui model greşit de familie, bazat pe violenţă şi tortură”.

Concepuţi şi născuţi la beţie

Această mamă, crescută în internat, este supărată atât pe autorităţi, cât şi pe copii. Elena ne dezvăluie că, la doi ani, băiatul a suportat o traumă, căzând într-o cratiţă cu apă fierbinte. Ea mai spune că feciorul său de 8 ani îi fură banii, cheltuindu-i pe la cafenelele-internet, unde se reţine până la 4 dimineaţa. Ea îl acuză că “spărgea şi geamuri”, “fura banane din magazine”, se ducea la iaz fără permisiune, venea târziu acasă, iar uneori îl aducea poliţia. Acum are un mesaj pentru oricine îi va vedea: “Să le spuneţi să fie măcar acolo cuminţi!”

Băiatul nu a fost şcolarizat, iar vecinii spun că l-au văzut cerşind şi că, în ultimul timp, devenise violent, pentru că un grup de adolescenţi l-ar fi abuzat sexual. Mama băiatului nu a reclamat niciodată violatorii.

Tamara Ciobanu, medicul de familie din cadrul Centrului Medicilor de Familie nr.10, confirmă că mama suferă de alcoolism cronic, iar copilul, M., a fost născut prematur, având bronşită. Medicii spun că femeia era în stare de ebrietate chiar şi atunci când năştea, motiv din care micuţul a rămas spitalizat primele 3 săptămâni de viaţă. Vecinii Elenei mai zic că naşterea copiilor pentru ea pare să aibă o singură semnificaţie: primirea îndemnizaţiilor, consumate ulterior pe alcool împreună cu concubinul său, Victor.

Maria Jechiu, medic-şef al Casei de Copii municipale din Chişinău, unde a fost dus cel de-al doilea copil al Elenei, de doar 6 luni, spune că acesta a fost spitalizat. Acum este alimentat la timp, e dolofan, adaugă în greutate. Jechiu a confirmat că M. nu este vizitat de nimeni.

Acum câteva zile, Elena a împlinit 32 de ani. Ea şi-a amintit că, peste o lună, e ziua de naştere a băiatului mai mare. Îi duce dorul şi se gândeşte că ar fi bine să îl vadă. “Ceva nu-mi ajunge. Când sunt copiii, mai râd, mă simt altfel. Acum casa e pustie”. Elena pare să fi înţeles că totul depinde de ea şi de dorinţa sa de a se schimba. La fel ca Elena, în municipiul Chişinău sunt 500 de părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti în acest an.

Când plecam, Elena a ieşit să mă conducă. Câţiva copii băteau mingea, de răsuna mahalaua. Elena îi privea tânguită, ţinând în braţe un motănaş, “prietenul” fiului mai mare.

Natalia GHILAŞCU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *