Principală  —  IMPORTANTE   —   Găgăuzia pro-rusă, finanţată de UE

Găgăuzia pro-rusă, finanţată de UE

În ultimul deceniu, peste 40 de milioane de euro din fonduri europene au fost cheltuite în Găgăuzia,  pentru diverse proiecte de dezvoltare a regiunii. Grădiniţele, şcolile, alte instituţii publice au devenit mai accesibile pentru cetăţeni, iar în casele multora a ajuns apeductul şi energia alternativă. În acelaşi timp, Federaţia Rusă oferă un sprijin financiar mai redus, dar investeşte în proiecte educaţionale, culturale, controlând şi multitudinea de canale TV care sunt transmise în regiune în limba rusă. Astfel, găgăuzii aleg apropierea de Rusia, pentru că o aud şi o văd la televizor, criticând Europa, care le oferă o parte a bunăstării, dar fără multe explicaţii.

Regiunea găgăuză este situată în sudul Republicii Moldova şi numără peste 100.000 de cetăţeni sau circa 2,8% din populaţia ţării. Deşi au rădăcini turcice şi vorbesc o limbă nativă asemănătoare cu cea turcă, în timpul URSS au fost obligaţi, ca şi exponenţii altor etnii minoritare, să comunice şi să îşi facă studiile în limba rusă. Dominaţia limbii ruse a influenţat şi vectorul geopolitic al băştinaşilor, fapt vizibil în preferinţele lor mediatice, electorale, politice. Chiar dacă grădiniţele, şcolile şi drumurile din regiune sunt reparate pe bani europeni, găgăuzii îşi exprimă în continuare simpatia pentru Federaţia Rusă.

Proiecte europene în Găgăuzia

Odată cu semnarea Acordului de Asociere Moldova-UE, mai multe proiecte de reparaţie a şcolilor, grădiniţelor, a infrastructurii au fost desfăşurate în R. Moldova, ajutorul acordându-se tuturor regiunilor, indiferent de religie, etnie sau opţiune politică. Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova ne-a informat că, pe parcursul ultimilor doi ani, valoarea totală a asistenţei acordate regiunii UTA Găgăuzia de către UE a ajuns la 5,3 milioane de euro, dintre care 3,1 milioane au fost acordate în 2016 şi 2,2 milioane în 2017.

Grădinița din s. Avdarma, la care s-a reparat acoperișul și sala de sport pe banii UE

Satul Avdarma din mun. Comrat este o localitate cu o populaţie de aproximativ 3 mii de locuitori. Deşi localitatea este destul de dezvoltată, grădiniţa nu era în cea mai bună stare, acoperişul curgea, iar sala sportivă nu era funcţională. Acum, grădiniţa oferă condiţii de confort tuturor copiilor din sat, după ce, pe parcursul ultimilor doi ani,  în lucrările de reparaţie a acesteia au fost investiţi peste un milion de lei veniţi de la instituţiile europene. „Cu trei ani în urmă, în grădiniţa noastră, acoperişul curgea şi am avut o problemă cu sala sportivă”, ne povesteşte Ivan Casîm, primarul satului Avdarma. „Am scris o solicitare de finanţare şi am câştigat un grant românesc în valoare de 1 150 000 lei”, a declarat edilul. De asemenea, clădirea grădiniţei şi a liceului din localitate au fost izolate termic pe bani europeni. „Sperăm că vom economisi pe căldură, adică se va cheltui mai puţin gaz pentru încălzirea acestor clădiri”, este de părere primarul. În aceeaşi grădiniţă, pe banii oferiţi de Lituania a fost reparat capital blocul sanitar, care este adaptat şi pentru copiii cu necesităţi speciale.

La începutul anului 2017, în satul Bugeac din mun. Comrat a fost schimbată reţeaua de alimentare cu apă. „Era o problemă foarte mare cu reţelele de alimentare cu apă”, ne-a comunicat Nicolae Dudoglo, primarul satului Bugeac. „Un mare ajutor ne-a fost acordat prin programul SARD al UE.  Acest lucru este foarte bun, deoarece în această parte a satului reţelele de alimentare cu apă nu au fost schimbate de peste 30 de ani, fiind vechi şi din fontă. Astăzi avem apă non-stop şi nu avem probleme”.

Găgăuzii (nu) cunosc despre investiţiile europene

Locuitorii acestor sate sunt bucuroşi de condiţiile create şi de donaţiile străine, dar nu cunosc exact cine a investit în bunăstarea acestor localităţi. „Şi UE ne ajută, dar nici Rusia nu se dezice de noi. Desigur că este bine că ni se oferă ajutor”, consideră Tatiana, o locuitoare a satului Avdarma.

În s. Bugeac s-a construit un apeduct nou pe bani europeni

Stepanida Dumitrevna, învăţătoare la clasele primare în acelaşi sat, ne-a spus că „din ajutorul oferit de Rusia nu am niciun beneficiu, dar am o atitudine foarte bună faţă de Rusia. Eu nu ştiu prin ce se manifestă ajutorul european. Eu cunosc că se implementează anumite proiecte, însă nu ştiu cine le implementează”. O altă consăteancă şi-a arătat nedumerirea în cel mai direct mod: „Nu, nu ne trebuie Europa. Noi vrem cu Rusia. De ce ne trebuie nouă în Europa”? Ilia, un bărbat de 50 de ani din Avdarma, ne-a spus că nu ştie dacă UE acordă ajutor Găgăuziei, dar, oricum, rămâne un simpatizant al Rusiei: „Eu nu ştiu despre acest ajutor, dacă el într-adevăr există. Nu sunt la curent cu ajutorul pe care l-a acordat UE. Noi am crescut în Uniunea Sovietică, de aceea de Rusia ne leagă multe lucruri”.

Mihail Sirkeli, preşedintele Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” din Comrat, este de părere că oamenii nu sunt informaţi corect şi echidistant despre investiţiile străine din regiune, care le fac viaţa mai bună. „Majoritatea populaţiei din Găgăuzia nici nu cunoaşte faptul că Uniunea Europeană investeşte aici bani, şi investeşte bani grei. Mass-media din Rusia, care este transmisă prin zeci de canale în zonă, nu vorbeşte despre asta nimic şi continuă să influenţeze opinia publică, dar nici presa locală nu promovează această informaţie”.

Federaţia Rusă a investit în proiecte culturale şi educaţionale

Conform unui raport al Direcţiei generale a relaţiilor externe a Găgăuziei pentru anul 2016, regiunea autonomă a primit din partea Federaţiei Ruse ajutor umanitar în valoare de 24 milioane 392 de mii de lei, sub formă de tehnică specializată.

Autorităţile din Sankt Petersburg au donat 3 ambulanţe, o autospecială pentru pompieri, 24 de minitractoare de marca Bobcat (minitractoare produse în SUA) şi utilaj medical. Administraţia moscovită a donat o ambulanţă şi o autospecială pentru pompieri. Din partea guvernului Federaţiei Ruse, Găgăuzia a primit două autospeciale pentru pompieri, 5 microbuze şi o ambulanţă. Şi Republica Tatarstan din Federaţia Rusă a oferit regiunii găgăuze utilaje şi instrumente muzicale.

Pentru comparaţie, în anul 2016 UE a investiţi în regiunea găgăuză 3,1 milioane de euro. Cele 24 de milioane 392 de mii de lei veniţi din Federaţia Rusă în anul 2016, convertiţi în euro, ar constitui circa 1,1 milioane de euro, adică de trei ori mai puţin.

Autospecială de pompieri donată de Federația Rusă

Una dintre autospecialele de pompieri donate de Federaţia Rusă în luna iulie 2016 se află în gestiunea Departamentului Situaţii Excepţionale din or. Comrat. „Este o maşină bună, care satisface toate nevoile noastre în ceea ce priveşte lichidarea incendiilor şi, de asemenea, în situaţii excepţionale”, a declarat Igor Vrabie, şeful echipei de salvatori şi pompieri din or. Comrat. Potrivit acestuia, autospeciala este nouă, fiind produsă în luna aprilie 2016. Autospeciala a participat la diverse intervenţii, printre care transportarea pacienţilor din locuri greu accesibile.

Referitor la investiţiile ruse pe parcursul anului 2017, Vadim Ceban, prim-vicepreşedintele Comitetului Executiv de la Comrat, apreciază şi cooperarea pe plan cultural şi educaţional cu Federaţia Rusă „Am fost aprovizionaţi cu cărţi pentru biblioteci şi şcoli. Rusia ne-a oferit burse pentru studenţi. Pe plan social, regiunea Sverdlovsk ne-a oferit 10 locuri pentru operaţii fără plată”.

Găgăuzia este deschisă la 360 de grade, dar rămâne orientată spre Uniunea Vamală

În anul 2014, în autonomie a fost organizat un referendum privind vectorul de dezvoltare externă al R. Moldova, referendum care a fost declarat ilegal de către Comisia Electorală Centrală. Potrivit acestui plebiscit, 98% dintre găgăuzi au optat pentru aderarea la Uniunea Vamală. „Este evident că politica de aici este voinţa poporului. Oamenii au spus că Moldova trebuie să fie cu Uniunea Vamală. Noi suntem pragmatici şi cooperăm cu toate ţările, inclusiv cu UE”, a declarat Vadim Ceban, prim-vicepreşedintele Comitetului Executiv de la Comrat. „Cu alte cuvinte, deviza noastră este deschidere la 360 de grade şi cooperarea cu toţi, dar poporul şi-a expus voinţa în 2014”, a adăugat acesta.

Mihail Sirkeli, preşedintele Centrului de Tineret „Piligrim-Demo”, susţine că această orientaţie a găgăuzilor faţă de Federaţia Rusă este determinată de trecutul istoric şi de influenţa mass-mediei ruse. „Populaţia din Găgăuzia este parte a aşa-numitului spaţiu informaţional care promovează ideea că Rusia este o mare putere, de aceea oamenii sunt puternic influenţaţi. Ruşii îşi promovează superioritatea în moduri complet diferite, fără a investi sau a vorbi despre investiţii. Ei nu au nevoie de ea, iar autorităţile locale sunt preocupate de lupta împotriva morilor de vânt”, este de părere Mihail Sirkeli.

Mihail Shalvir, director executiv al Centrului pentru Iniţiative Regionale din Găgăuzia, are mai multe explicaţii pe marginea acestui subiect. „În primul rând, trebuie să înţelegeţi că populaţia din Găgăuzia este practic 100% pro-rusă. O altă problemă este informarea slabă a populaţiei din autonomie despre proiectele realizate pe banii europeni şi impactul lor asupra vieţii oamenilor. Mass-media din regiune este preponderent pro-rusă. Politicienii şi funcţionarii de aici tot sunt pro-ruşi. Se întâmplă că ajutorul din partea Rusiei este mediatizat mai insistent în regiune, deşi ajutorul din partea UE este de câteva ori mai mare”, a constatat Mihail Shalvir.

Expertul propune câteva soluţii care ar schimba percepţia găgăuzilor. „Foarte mulţi oameni nu au încredere şi nu cred în ajutor gratuit”. Potrivit acestuia, este necesar ca „oamenii să primească răspunsuri din partea autorităţilor şi partenerilor europeni în ceea ce priveşte motivul acestor ajutoare”. De asemenea, este importantă informarea corectă a populaţiei. Altfel, „politicienii regionali şi naţionali vor putea să influenţeze opinia publică prin dezinformare şi propagandă, utilizând în acest scop mass-media controlată”.