Funcţionarii care corup limba

— Bună ziua.
— Zdravstvuite.
— Am putea vorbi cu dl doctor?
— Da, ia vas sluşaiu.
— Sunt reporter şi aş vrea sa-mi răspundeţi la câteva întrebări legate de problema tuberculozei…
— Ia vas ne ponimaiu, no mogu predlojiti sleduiuşе: zadavaite vse voprosî medsestre i ona mne pozje perevediot na rumânskii. Posle etogo – ia vam perezvoniu i otveciu.

Acesta a fost unul dintre dialogurile purtate cu un medic din Cahul în cadrul unei investigaţii realizate de Ziarul de Gardă.

În sectorul Poşta Veche, la EnergBank, locuitorii vin să achite serviciile. Aici lucrează două funcţionare, ambele vorbitoare de limba rusă. Într-o zi, aflându-mă la această bancă, am observat cum o bătrânică încerca să adune cu greu câteva cuvinte în rusă, în timp ce funcţionara de la ghişeu, cu încăpăţânare, încerca să-i explice ruseşte.

Cum au fost angajaţi aceşti funcţionari?

Şi la Oficiul Cadastral Chişinău, după ce am rugat să fiu ajutat într-o problemă, mi s-a cerut să vorbesc ruseşte. Am refuzat, iar funcţionara mi-a răspuns: „Togda, sorry”.

Astfel de probleme întâlnim zi de zi. Solicitată să comenteze situaţia, Vera Petuhov, de la Biroul relaţii interetnice, ne-a spus că nu cunoaşte subiectul. „În ce limbă am întrebat, în aceea mi s-a răspuns. Nu pot să mă pronunţ şi nici să admit că asemenea situaţii există la noi”.

Adevărul, însă, e că în tot mai multe instituţii de stat sunt angajaţi funcţionari care vorbesc doar limba rusă. Dacă te adresezi la ei în română, ai şansa să fii refuzat sau, în cel mai bun caz, să fii rugat să vorbeşti ruseşte. Cum au obţinut funcţionarii aceste posturi?

Viorel Furdui, expert IDIS Viitorul, ne-a spus că sunt numeroase cazuri când oamenii sunt angajaţi contra mită. „Şi în funcţii de miniştri sau de deputaţi ajung oameni care nu cunosc limba de stat, reprezentând cetăţenii. Cred că e o problemă de aplicare defectuoasă a legilor şi de exercitare a atribuţiilor de control din partea Procuraturii şi a altor organe abilitate. Consider că toţi cei responsabili din organele de control care au fost sesizaţi şi nu au întreprins măsuri în vederea curmării unor astfel de încălcări ar trebui să fie întrebaţi şi, după caz, traşi la răspundere”.

Şi Alexandru Ciorici, consultant principal al Parlamentului, susţine că este obligatoriu ca persoanele care intră în contact cu cetăţenii să cunoască cel puţin două limbi, rusa şi româna.

Legea-i clară, dar e veche

În R. Moldova există şi o lege cu privire la funcţionarea limbilor. Este adevărat că acea lege datează din 01.09.89, când a fost adoptată. Aceasta stipulează că „Pentru lucrătorii organelor puterii de stat şi pentru lucrătorii care vin în contact cu cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor naţională, e nevoie de cunoaşterea limbilor moldovenească şi rusă”. Totodată, „Gradul de cunoaştere a limbilor şi controlul asupra respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti revine în modul stabilit Consiliului de Miniştri şi Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti”.

La Direcţia Evidenţă, Sistematizare şi Documentare a Legislaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei, Elena Goredişteanu, specialist coordonator, ne-a spus că legea mai e în vigoare. „A suferit chiar şi modificări în anul 2003 la unele articole, dar nici unul nu vizează un punct important din respectiva lege”.

Viorel Furdui susţine că situaţia caracterizează calitatea activităţii administraţiei publice centrale şi arată că reforma administraţiei centrale e doar pe hârtie, în prezent existând numeroase acte normative vechi, dar care nu se modifică şi nu se anulează din cauza că autorităţile centrale nu posedă capacităti suficiente, fiind interesate de alte probleme decât pe elaborarea de politici şi modernizarea cadrului legal.

„Vreţi să eliberez oamenii din funcţii?”

Conform Codului cu privire la contravenţiile administrative, nerespectarea acestei legi atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de până la zece unităţi convenţionale, adică până la 200 de lei. La MAI ni s-a spus însă că nu sunt în stare să ne prezinte o evidenţă a amenzilor aplicate în temeiul acestui articol.

Am discutat cu câteva instituţii ale statului pentru a afla părerea lor în această problemă.

Astfel, în conformitate cu „legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, art. 27”, la o funcţie publică poate candida persoana care „posedă limba moldovenească”. Totuşi, Maria Babără, şefa direcţiei personal din cadrul Inspectoratului Fiscal Chişinău, susţine că «chiar dacă în Inspectoratul Fiscal sunt persoane care nu cunosc limba de stat, noi nu suntem în drept să le demitem, pentru că lucrează de mai mult timp, unele chiar de prin 1990, când legea nu era în vigoare. Ce vreţi acum de la mine, să eliberez oamenii din funcţii?», ne-a întrebat funcţionara.

La Oficiul Cadastral Chişinău, Liliana Lisnic, şefa secţiei resurse umane, ne-a spus că criteriul respectat la angajare depinde de funcţia la care aspiră candidaţii. „Bunăoară, paznicul nu e obligat să cunoască limba română”, ne-a spus aceasta. „Dacă doriţi mai multe informaţii, vă adresaţi oficial”.

Rectorul Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic, spune că le recomandă studenţilor, viitori funcţionari, vorbitori de rusă, care vor să-şi facă studiile în universităţi, să înveţe în română, deoarece mediul în care vor activa va fi unul care va solicita cunoaşterea obligatorie a limbii de stat a R. Moldova. „Asta recomandăm noi la ASEM”, a adăugat Belostecinic.

Viitorul, ca şi prezentul

Un grup de studenţi vorbitori de limbă rusă de la ASEM (nu au dorit să-şi dea numele) ne-au declarat, însă, că nu prea cunosc româna, pentru că „nu simţim nevoia de a o cunoaşte, lumea ne înţelege în rusă. Când ne vom angaja la muncă, dacă vor fi situaţii să ne întâlnim cu oameni care nu înţeleg rusa, ne vom înţelege prin gesturi, dar sperăm să nu avem asemenea cazuri”, au conchis studenţii.

Acestea, în timp ce la noi mulţi oameni suferă pentru faptul că nu pot fi angajaţi doar din cauza că nu cunosc limba rusă, iar numărul celora care vin de la ţară şi se ciocnesc de persoane care vorbesc doar ruseşte se menţine.

Veronica Russu, Victor Moşneag