Fructele uscate – o afacere de perspectivă, cu o piaţă de desfacere externă

Interviu cu Stanislav Balan, director al Companiei Podgoreni

Fondată în 1999, Compania Podgoreni este una dintre cele mai dinamice companii care activează în regiunea de sud a R. Moldova, în domenii tradiţionale cum ar fi viticultura şi pomicultura. Din anul 2004, Compania Podgoreni din c. Lingura, raionul Cantemir, a devenit şi un producător important de fructe deshidratate. Podgoreni propune o gamă variată de produse de calitate, destinate sferei alimentaţiei publice, detailiştilor din sectorul alimentar şi pieţei industriale.

267-fructe— Iniţial, Compania Podgoreni era un furnizor important de materie primă pentru industria vinicolă şi cea de prelucrare a fructelor şi legumelor. Ce v-a determinat să produceţi fructe uscate?

— Factorul determinant a fost problema comercializării. Fructele şi legumele pierd din calitate dacă nu sunt comercializate în stare proaspătă. Ele trebuiau livrate undeva pentru a fi prelucrate. La sudul ţării însă nu mai există fabrici care ar prelucra fructele. Fabricile de la Cahul şi Cantemir nu mai activează, iar cea de la Comrat are o capacitate de prelucrare prea mică, ceea ce nu ne convenea. Era greu de transportat producţia tocmai la Orhei sau la Chişinău, unde mai pui că şi preţurile pe care le obţineam de la comercializarea fructelor pentru sucuri erau foarte mici.

Dispunând de livezi de pruni, meri, vişini, cireşi, am decis să construim o fabrică de uscat fructe. Astfel putem prelucra producţia pe care nu reuşim s-o comercializăm în stare proaspătă, iar pentru o perioadă mai mare de timp, după ce le uscăm, avem posibilitatea să comercializăm fructele cu un profit mai convenabil.

— Ce reprezintă marca comercială “BON TON”?

— Dacă facem o traducere, aceasta ar însemna distincţie, eleganţă. Fructele uscate sunt bogate în macroelemente, microelemente, vitamine necesare pentru întărirea sistemului imunitar. Întrebuinţarea lor în alimentaţia zilnică fortifică organismul uman şi este arma nr.1 în combaterea multor boli.

— Compania Podgoreni foloseşte o tehnologie modernă de uscare ce combină două metode: convecţia şi utilizarea razelor infraroşii. Cât de sănătoasă este această tehnologie?

— Tehnologia pe care o folosim noi se consideră astăzi una dintre cele mai ecologice şi oferă rezultate de cea mai înaltă calitate.

Convecţia cu aer cald produsă de curentul electric este ecologic curată. La uscarea fructelor nu se folosesc alţi agenţi termici decat cel electric. Nu folosim gaz, motorină, lemne, cum se practică de obicei. Cât priveşte lămpile cu raze infraroşii, acestea ajută la procesul de uscare, îl grăbesc într-o unitate de timp. Folosind razele infraroşii, obţinem o deshidratare mai rapidă a produselor. Totodată, razele infraroşii distrug microflora dăunătoare a fructelor, ceea ce măreşte perioada de depozitare a produselor şi sporeşte calitatea acestora, eliminând necesitatea folosirii conservanţilor.

— O afacere iniţiată presupune şi unele probleme ce apar pe parcurs. Cu ce probleme vă confruntaţi dvs.?

— Dintotdeauna ne-am confruntat cu problema comercializării. Piaţa internă este mică şi nu fiecare are posibilitatea să procure fructe uscate, pentru că ele se vând la un preţ mai mare decât cele în stare proaspătă.

Cât priveşte exportul, ţările CSI solicită fructe uscate mai ieftine. Acestea sunt fructele uscate la fum, motorină şi alt agent termic, ceea ce face ca ele să fie mai ieftine. Noi însă nu ne încadrăm în preţurile pe care le solicită Rusia, Ucraina, Belarus şi alte ţări. Produsele noastre sunt destinate mai mult pieţei europene, pentru că gustul lor este mult mai bun decât ceea ce se vinde astăzi în Europa. Însă e mai dificil de pătruns pe piaţa europeană. Şi nu e vorba de restricţii la import din partea UE, ci de faptul că reţelele de supermarketuri de acolo solicită producţie în cantităţi foarte mari. Or, fabrica noastră nu are o capacitate de producere care ne-ar permite să colaborăm cu o reţea mare de supermarketuri din Europa.

— Cum intenţionaţi să soluţionaţi această problemă?

— Sperăm că odată cu semnarea acordului de mic trafic la frontieră vom putea relua comercializarea produselor pe piaţa României. Înainte aveam o colaborare profitabilă cu agenţii economici din ţara vecină, însă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană lucrurile s-au complicat.

— În decembrie 2007, aţi obţinut certificatul de siguranţă alimentară HACCP, ce v-a adus acest certificat?

— Sincer să fiu, nu pot vorbi despre unele avantaje. Noi consideram că, odată obţinut, acest certificat ar putea influenţa într-un mod pozitiv exporturile pe piaţa europeană. Aceasta însă nu s-a întâmplat. Mulţi agenţi economici se interesează de producţia noastră , cu toate acestea, încă nu am reuşit să ne încadrăm într-o piaţă de desfacere mai stabilă, mă refer la Europa, acolo unde şi este cerut certificatul respectiv.

— Fabrica dvs. este amplasată în apropierea bazei de materie primă. Cât de important este acest fapt?

— Aceasta înseamnă foarte mult pentru noi, deoarece ne permite să controlăm procesul tehnologic de la început şi până la sfârşit, iar materia primă pe care o folosim nu este tratată şi prelucrată cu diferite substanţe chimice dăunătoare sănătăţii. Totodată, este ceva convenabil. Folosim materia primă proprie şi nu suntem nevoiţi s-o procurăm, ceea ce reduce pe cât e posibil cheltuielile.

— Afacerea pe care aţi iniţiat-o dvs., uscarea fructelor, poate fi considerată una de perspectivă în R. Moldova?

— Poate fi o afacere bună în cazul în care dispui de o piaţă de desfacere în afara ţării. Agenţii economici, populaţia de rând, dar şi instituţiile bugetare, care în mare măsură cumpără fructele uscate, mă refer la şcoli, licee, grădiniţe, spitale şi alte instituţii, deseori se confruntă cu problema finanţelor. De aceea, pe piaţa internă nu văd o mare perspectivă în afacerea pe care o conduc. Ar putea fi în cazul în care am găsi posibilitatea de a micşora costurile de producere.

— În ce măsură v-a afectat criza?

— Am simţit consecinţele crizei prin faptul că preţurile la produsele noastre sunt în permanentă descreştere, pe când preţurile la mijloacele de producere cresc. Suntem nevoiţi să comercializăm producţia la un preţ mai mic decât am produs-o.

S-au micşorat şi vânzările. Consumatorii, fiind şi ei afectaţi de criză, nu dispun de mijloace financiare pentru a procura produsele.

— Cum staţi la capitolul comercializării fructelor în stare proaspătă?

— Încercăm să ne distanţăm de la mere, pentru că piaţa este suprasaturată de aceste fructe. Şi o să lăsăm doar prunele, care sunt mai solicitate şi există piaţă de desfacere suficientă. De asemenea, în ultimii ani, noi am început să producem struguri de masă. Dacă până acum trei ani aveam doar un singur soi – “Moldova”, în prezent avem 6 soiuri de masă cu o perioadă de coacere de la 1 august până la 1 noiembrie, ceea ce ne permite să comercializăm strugurii în stare proaspătă. Aceasta este mult mai convenabil pentru noi.

— Cu ce agenţi economici de pe piaţa internă colaboraţi?

— Colaborăm cu reţelele de supermarketuri Metro, Green Hills, Numărul 1, Fourchette. Produsele noastre sunt solicitate de o serie de cafenele din Chişinău. Colaborăm cu spitalele din raioanele Cantemir, Leova, Chişinău, cu grădiniţe de copii, cu combinatele de panificaţie, care au nevoie şi de fructe uscate. Am mai lucrat cu Armata Naţională. La acest moment, intenţionăm să participăm la licitaţie pentru a colabora cu penitenciarele şi subdiviziunile de grăniceri.

— Ce îşi propune Compania Podgoreni pentru viitor?

— Vom încerca să găsim o posibilitate de a ieftini agentul termic. Tarifele la curentul electric s-au majorat, iar acest fapt ne afectează în sensul cel mai direct. Ne propunem să construim nişte sisteme care ar produce curent electric propriu, mai ieftin. Bineînţeles, vom încerca să păstrăm calitatea produselor la nivelul cuvenit şi, în acelaşi timp, să mărim volumul producţiei.

Pentru conformitate,
Tatiana Potângă



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *