Frigiderul discordiei
În familia Liliei şi a lui Valeriu Gorodişteanu, din Basarabeasca, cresc patru copii. Ambii părinţi, dar şi mezinul familiei, sunt cu dizabilităţi.Valeriu a rămas orb în urma unui accident din copilărie, iar Lilia şi-a pierdut vederea la vârsta de nouă ani. Capul familiei nu vede nimic. Soţia sa vede totul în „pete: tăcute sau vorbitoare”, aşa caracterizează ea prezenţa unei figuri în faţa sa.
Ambii au activat la Întreprinderea „Ambas Fer”, specializată în producerea capacelor metalice pentru conserve. În 2006, la întreprindere au avut loc mari disponibilizări de personal. Atunci şi Lilia a rămas fără un loc de muncă. Venitul lor lunar este de circa 2500 de lei pentru toţi cei şase membri ai familiei. Din aceşti bani, în fiecare lună, 1500 sunt alocaţi pentru achitarea facturilor.
O păpuşă pentru un băieţel
„Basarabeasca este un orăşel mic şi ne cunoaştem unii pe alţii. Deseori cumpărăm pe datorie, pentru că nu ne ajung bani. Copilul nostru cel mai mare are 18 ani. Când va începe să lucreze, va avea banul lui”, zice Lilia, adăugând că copiii săi nu sunt pretenţioşi. „Când au carne – o gustă, iar când nu – mănâncă ce este”, spune Lilia. De obicei, familia cumpără făină pentru a coace pâine, deoarece un sac de făină îi costă 250 de lei, iar pâinea procurată i-ar costa mult mai scump. Ea zice că, uneori, „le mai cade ceva în mână”, atunci când primesc vreun ajutor din lotul celor umanitare, acordate pentru sărmanii din localitate. „Au venit de la Crucea Roşie şi i-au adus lui Tolică ajutor. În pachet erau macaroane, vreo jumătate de kilogram, şi o păpuşă. Mi-au cerut să achit 10 lei pentru timbre. Măcar să fi fost o maşinică, să se joace băieţelul… Noi, de 10 lei, ne-am fi cumpărat mai multe macaroane”, calculează în glas femeia.
Frigiderul, monedă de schimb pentru compensaţii
Fiul cel mai mic al lor, Anatol, are 9 ani şi suferă de paralizie cerebrală infantilă. Părinţii l-au înscris la şcoala-internat din Hânceşti, pentru persoane cu dizabilităţi locomotorii. Tatăl spune că, deşi este bolnav, atunci când vine acasă, băiatul le este de mare ajutor. „El înţelege că ne este greu să ne deplasăm. E destul să audă că vrem ceva şi ne vine în ajutor cu cele necesare. Pensia lui e de doar 370 de lei. Au fost asistenţii sociali şi ne-au întrebat dacă avem în casă frigider sau televizor. Când au auzit că da, ne-au zis: „Celor care au televizor şi frigider li se vor tăia compensaţiile”. Dar cum să trăieşti fără frigider sau fără televizor? Dacă nu vedem noi, atunci şi copiii noştri să trăiască în întuneric?” – se întreabă tatăl.
Vitalie Meşter, director al Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi (CAJPD), spune că acest criteriu de acordare a ajutorului social contravine legii, deoarece frigiderul nu este un obiect de lux, ci de strictă necesitate. „Dacă vor fi lipsite de astfel de compensaţii, aceste persoane vor trebui să apeleze la Casa Teritorială de la Basarabeasca, pentru a afla motivul unei asemenea decizii, iar mai apoi, dacă nu se rezolvă situaţia, ar putea apela în instanţele superioare”, spune juristul. El mai spune că, de obicei, persoanele cu dizabilităţi nu-şi apără drepturile, deoarece se simt descurajate.
Marina Ghervalii, şefa Serviciului Asistenţă Socială Basarabeasca, susţine că aceste decizii se iau printr-un program computerizat, care calculează averea într-un sistem de punctare, ceea ce oferă posibilitatea de a diferenţia automat persoanele care au nevoie de ajutoare sociale. „Dacă o persoană dispune de televizor, frigider şi maşină automată de spălat rufe, ea nu este înscrisă în lista persoanelor nevoiaşe şi nu beneficiază de ajutor social, indiferent de starea sănătăţii”, spune Marina Ghervalii.
Oleg Barcari, Secţia Reformă Asistenţă Socială de la MMPSF, ne informează că aceştia sunt nişte indicatori proxy, care asigură verificarea unui anumit nivel de bunăstare şi datorită cărora persoanele sunt incluse sau excluse din lista solicitanţilor de ajutor social: „Se evaluează bunurile mobile şi imobile de care dispune familia. Fiecare obiect casnic inclus în listă are punctajul său. În final se însumează toate punctele şi obţinem scorul total al familiei. Dacă acesta este mai mare de 0,304, familia nu beneficiază de aceşti bani”.
Reprezentantul MMPSF spune că această reformă a fost iniţiată pornind de la faptul că cetăţenii nu vor să completeze şi să prezinte declaraţii pe venit. În acest fel, sunt evaluate bunurile din gospodărie. El adaugă că, dacă copilul îşi face studiile în bază de contract, acesta este un semn că familia nu necesită ajutor social. Totodată, reprezentantul precizează că acest punctaj este diferit pentru oraş şi sat, deoarece nivelurile de trai sunt diferite (Vezi Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social). De aceea, prezenţa frigiderului sau a maşinii automate de spălat în mediul rural, care sunt conectate la reţea, sunt un indicator proxy semnificativ, deoarece se subînţeleg toate cheltuielile pe care le implică utilizarea acestora. La fel, se ia în calcul numărul camerelor de locuit în raport cu numărul membrilor familiei. Oleg Barcari ne asigură că această hotărâre prevede scutiri pentru persoanele cu dizabilităţi, întrucât acestea sunt punctate diferit faţă de restul oamenilor. El susţine că, în 2011, puţin peste 2% dintre persoanele solicitante nu au beneficiat de ajutor social.
Aida COTRUŢĂ
