Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Filip Lupaşcu: viaţa dincolo de…

Filip Lupaşcu: viaţa dincolo de mormânt

Sunt deja 20 ani de când R. Moldova a fost marcată de tragedia de la Nistru. Daca ar fi să credem datelor statistice, doar 800 de oameni şi-au pierdut viaţa în luptele de atunci. Iar în urma lor au rămas sute de copii orfani, sute de soţii au rămas fără sprijin şi tot atâtea mame şi-au văzut feciorii în sicrie.

Filip Lupaşcu este unul dintre eroii acelui război. Camarazii săi de arme spun că era un om “dârz şi curajos”, “spaima duşmanilor”. Filip, însă, nu a mai ajuns să vadă sfârşitul conflictului, fiind omorât pe platoul de la Coşniţa în seara zilei de 19 mai 1992. Post-mortem, pentru curajul său a fost decorat cu Ordinul “Ştefan cel Mare”.

Numele lui Filip Lupaşcu îl poartă o stradă, pe care a fost ridicat şi un monument în memoria sa. Cu un an în urmă, în ZdG a fost publicat articolul “Demolare în memoria lui Filip Lupaşcu”, în care se relata despre demolarea unei case construite ilegal lângă monumentul eroului căzut. Un grup de veterani, împreună cu Maria Lupaşcu, soţia lui Filip Lupaşcu, au încercat să distrugă casa construită ilegal, după cum recunoşteau şi funcţionarii primăriei, lângă monumentul celui care a căzut pe platoul de la Coşniţa, în timpul războiului de pe Nistru.

Ulterior, la 12 iulie 2011, pe numele lui Gheorghe Pascal, proprietarul clădirii, a fost  întocmit un proces-verbal, potrivit căruia acesta a executat lucrări de construcţie în lipsa autorizaţiei de construcţie. Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Râşcani a fost recunoscut vinovat un fost angajat al Întreprinderii de Stat “Cadastru”, aplicându-i-se o amendă în sumă de 3000 de lei. Instanţa a decis demolarea construcţiei neautorizate.

Ulterior, hotărârea Judecătoriei Râşcani este atacată cu recursuri la Curtea de Apel Chișinău de către Pascal, care solicită încetarea procesului în legătură cu prescripţia  privind răspunderea contravenţională potrivit art. 30 Cod Contravenţional.

La 16 iulie, curent, conform deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel, deşi s-a constatat vinovăţia contravenientului, s-a admis recursul lui Gheorghe Pascal şi astfel a încetat procesul contravenţional, decizia fiind irevocabilă.

În urma cercetării probelor prezentate, instanţa de judecătă a stabilit că Pascal se face vinovat de executarea construcţiei, dar întrucât clădirea nu este finisată până în prezent, el nu poate fi tras la răspundere contravenţională.

Înainte de începerea şedinţei de judecată, Maria Lupaşcu, văduva lui Filip, era convinsă că va avea câştig de cauză, credea că i se va face dreptate. După ce a audiat încheierea instanţei, a declarat: “Nu m-am aşteptat la o astfel de decizie. Mi-am dat seama încă o dată că trăim într-o ţară a minunilor, unde totul se vinde şi se cumpără. Când a fost demarată construcţia casei respective, proprietarii au avut susţinerea unora, altfel nu şi-ar fi putut permite acest lucru. Am de gând să lupt mai departe. Nu voi permite nimănui să calce în picioare memoria soţului meu”.

Avocatul contravenientului, Vladislav Roşca, susţine că decizia Curţii de Apel este perfect legală, deoarece a fost încălcat termenul de prescripţie.

La proces, Maria Lupaşcu era însoţită şi de câţiva veterani ai războiului de la Nistru, şi ei nemulţumiţi de decizia finală a instanţei de Apel. Anatol Bâzgu, preşedintele Mişcării Refugiaţilor Transnistreni, a declarat că nu se vor lăsa bătuţi. Având în vedere că construcţia dată nu este finalizată, vor urmări şi vor constata dacă lucrările de construcţie continuă sau nu. Eventual, vor chema Inspecţia în Construcţii, pentru a întocmi procese-verbale de contravenţie, după care vor relua procedura în instanţa de judecată. “Gheorghe Pascal, evident, nu poate primi autorizaţia respectivă de la primărie, fiindcă cei 18 ari sunt acaparaţi ilegal, abuziv. Acum, Primăria Chişinău nu repartizează terenuri. Acestea sunt oferite doar în urma unor licitaţii. Este evident că Pascal, aşa cum nu are autorizaţie, nici nu o va primi”, explică Bâzgu.

Gheorghe Pascal nu a participat la şedinţele de judecată legate de acest litigiu. ZdG a încercat să-l contacteze pentru a-i afla părerea, avocatul acestuia, însă, a declarat că Pascal nu doreşte să vorbească cu presa.

Ecaterina GAIBER