Feţe ale traficului de oameni: „Nicicând nu te aştepţi ca asemenea lucruri să ţi se întâmple ţie”. Cazul Texas, SUA

Ana (nume schimbat, n.r.) are 15 ani şi locuieşte în SUA, oraşul Houston. Ceva mai devreme, când avea 13 ani, a fost traficată. Mama sa a recuperat-o dintr-un motel, împreună cu toate traumele zilelor petrecute acolo. Traficantul, însă, rămâne în libertate. De altfel, un raport al Departamentului de Stat al SUA pentru anul 2017 arată că, la nivel mondial, condamnările traficanţilor de persoane au fost mai puţine de 10.000, în timp ce numărul victimelor traficului de oameni se ridică la zeci de milioane.

Mama Anei spune că ceea ce i s-a întâmplat e mai mult decât devastator. A fost întotdeauna un părinte strict. „Credeam că fac tot ce trebuie să fac. Notele ei erau foarte bune, nu avea probleme la şcoală… A fost înfricoşător. La Houston sunt mii şi mii de oameni. Mi-era teamă că nu o voi recupera vreodată. Cea mai mare frică a mea era că ar fi putut fi traficată. Ea credea că eu nu mi-aş fi dorit să se întoarcă, pentru că e murdară. Credea că nu o mai iubesc”, adaugă femeia.
Acum, fata merge la terapeut, iar mama ei încearcă să o motiveze să iasă din starea de deprimare în care se află. Cel mai trist, spune mama Anei, e că nicicând nu te aştepţi ca asemenea lucruri să ţi se întâmple ţie.

Un spaţiu comun pentru traumele copiilor abuzaţi

The Children Assesssment Center (CAC) din Houston este membru acreditat al Alianţei Naţionale (SUA) pentru Copii, parte a unei mişcări care creează sisteme de intervenţie pentru minorii abuzaţi. Acesta dispune de o echipă multidisciplinară în prevenirea şi tratarea abuzului sexual asupra copiilor şi lucrează atât cu copii, cât şi cu familiile lor.

În timp ce ni se povestesc aceste lucruri, trecem dintr-o cameră în alta. Pe o parte dintre pereţi, descoperim desene, făcute pentru a crea un mediu prietenos copiilor. Între timp, nestingheriţi, trec pe lângă noi copii de 9, 10, 11 ani. Se îndreaptă spre camera de joacă. Mă frământă gândul că aceşti copii sunt victime ale traficului de fiinţe umane.

Centrul din Houston dispune de încăperi speciale pentru expertize medicale

Directorul executiv al Centrului, Elaine D. Stole, spune că ceea ce s-au străduit să facă, a fost să adune totul într-o singură locaţie. „Avem terapie şi avem servicii psihologice, precum şi o clinică medicală. Toate se află într-o clădire, astfel încât victimele abuzului de copii să nu fie obligate să meargă prin tot oraşul pentru a vorbi cu un medic, cu un avocat, cu poliţia sau pentru a consulta un terapeut. Toţi sunt aici şi toţi coordonează”, punctează Stole.

Nu e pentru prima dată când nouă, jurnaliştilor veniţi încoace din 20 de state ale lumii, pentru a studia experienţa SUA de combatere a fenomenului traficului de fiinţe umane, ni se spune că autorităţile americane locale şi naţionale, ONG-uri şi entităţi care se ocupă de probleme ale traficului de oameni conlucrează.

Cele mai multe cazuri de trafic de fiinţe, nu sunt raportate niciodată

Poliţia din Texas are, de 5 ani, o structură aparte care se ocupă de traficul de fiinţe umane. „Lucrăm în stradă, pe internet, mergem în locaţiile în care se prestează servicii de masaj, în baruri. Avem o echipă care vizitează cluburile. Sunt şi ofiţeri, femei care lucrează sub acoperire, merg noaptea pe străzi şi joacă rolul unor prostituate”, spune căpitanul James Dale.

Totuşi, conform datelor Poliţiei, cele mai multe cazuri de trafic de fiinţe nu sunt niciodată raportate, unele sunt tratate ca răpire, altele ca asalt sau atac, când traficantul sau proxenetul devine violent.

În opinia căpitanului James Dale, Houston nu are un rol mai special în combaterea traficului de fiinţe umane, în raport cu alte oraşe mari. „Diferenţa e că avem aici o echipă care e proactivă, care merge înainte şi abordează direct cazurile”, afirmă el.

Lanţurile sclaviei moderne

Tot la Houston, chiar pe marginea unei şosele aglomerate, lângă câteva clădiri care poartă inscripţii cu invitaţii la masaj erotic sau stripteuze, se află o entitate care se ocupă de combaterea traficului prin instruirea oamenilor, cu scopul de a ajunge la bărbaţi şi femei prinşi în exploatare sexuală. Elijah Rising funcţionează într-o clădire în care anterior persoanele erau traficate prin exploatare sexuală. Multe obiecte rămase în încăperi au devenit piese ale unui muzeu improvizat – o saltea murdară pe jos, lenjerie intimă aruncată într-o căldare de plastic, pantofi cu tocuri foarte înalte, deasupra cărora descifrăm mesajul „lanţurile sclaviei moderne”.

Samantha Hernandez este o tânără care activează aici. „Există această idee – resurse sunt, atunci de ce victimele nu cer ajutor? Dar, cum le spui victimelor despre sursele valabile? Cum să aibă aceste victime încrederea că astfel de surse vor ajunge la ele?”, spune Sam. Împreună cu alţi voluntari, ea vizitează locurile în care presupune că se comercializează sex şi încearcă, discret, să abordeze victimele, pentru a le oferi ajutor.

În acest fel, Elijah Rising încearcă să contribuie la eradicarea traficului de fiinţe umane prin rugăciuni, pe care le organizează în comun cu victime şi cu voluntari, prin intervenţii şi prin îngrijiri acordate ulterior, în caz de necesitate.

Taxiuri care bat alarma

Houston este un oraş destul de mare. Aici am auzit de multe ori, de la ONG-urile cu care am discutat, despre faptul că mulţi şoferi de taxi cunosc adresele la care se comercializează sex şi, posibil, sunt traficate persoane.

Yellow Cab este una dintre companiile de taxi din acest oraş, care a decis să se implice în combaterea traficului de fiinţe umane. Campania de conştientizare a riscurilor traficului a demarat în august, 2016. Acum, oriunde merg taxiurile, ajung şi panourile mobile de pe taxi, pe care este indicat numărul de telefon la care pot apela cei care sesizează semne ale traficului de oameni.

Yellow Cab este una dintre companiile de taxi din Texas, care a decis să se implice în combaterea traficului de ființe umane. Toate mașinile poartă panouri informative

„Traficul apare atunci când sunt mulţi oameni în oraş, când vin persoane din alte localităţi la evenimente mari. Atunci încercăm să le expediem mesaje şoferilor de taxi, în care le spunem să vorbească dacă văd ceva dubios, le spunem despre anumite semne care ar putea trezi suspiciuni. Le zicem ce pot întreprinde atunci când văd ceva ce li se pare ciudat”, spune reprezentanta Yellow Cab, Melissa McGeehee.

De crearea panourilor utilizate în campania de informare s-a ocupat primăria oraşului. Ulterior, acestea au fost plasate strategic în diferite locaţii. „Aşa încercăm să informăm publicul. S-au făcut proiecte şi programe împreună cu poliţia, inclusiv pentru a educa şi informa alţi oameni, nu doar şoferii”, mai spune McGeehee.

Numărul infracţiunilor privind traficul de fiinţe umane în R. Moldova – în creştere

Potrivit datelor oferite de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din R. Moldova, anual, în lume circa 600.000 – 820.000 de persoane sunt traficate peste graniţa de stat, aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în interiorul statelor, număr care poate atinge cifre de milioane. Totodată, circa 70% din numărul persoanelor traficate sunt femei şi fete, care în mare majoritate sunt impuse să practice prostituţia. Aproximativ 50% din numărul persoanelor traficate sunt minori, care sunt exploataţi sexual, supuşi muncii forţate, sau cărora le sunt prelevate organele.

Recent, Procuratura Generală a R. Moldova a făcut un bilanţ privind activitatea desfăşurată de procurori în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane în cursul anului 2017. Astfel, statisticile arată că numărul infracţiunilor privind traficul de fiinţe umane în R. Moldova este în creştere. Anul trecut, au fost înregistrate 303 infracţiuni din respectiva categorie, faţă de 286 de infracţiuni înregistrate în anul 2016.

Un raport al Departamentului de Stat al SUA pentru anul 2017 arată că R. Moldova este o ţară sursă pentru traficul de bărbaţi, femei şi copii. Victimele din R. Moldova sunt supuse traficului sexual şi traficului de forţă de muncă în Moldova, Rusia, Ucraina şi în alte ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Est. Femeile şi copiii sunt supuşi traficului sexual în R. Moldova în bordeluri, saune şi saloane de masaj.

Acelaşi raport arată că, în R. Moldova, complicitatea oficială în traficul de fiinţe umane rămâne a fi o problemă semnificativă. În raport se mai spune că Guvernul R. Moldova nu îndeplineşte pe deplin minimul de standarde pentru eliminarea traficului.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *