FestiBalul Etniilor: „R. Moldova, un loc cald unde ne putem construi un viitor”

Culoarea, cântecul, dansul şi bucuria au fost concentrate la cea de-a 12-a ediţie a Festivalului Etniilor „Unitate prin diversitate”. Ziua de 15 septembrie a transformat Grădina Publică Ştefan cel Mare din Chişinău într-un conglomerat de naţiuni. Aici fiecare şi-a valorificat tradiţiile, facilitându-şi, astfel, integrarea în societate.

După ceremonia de deschidere şi după declaraţiile politicienilor, participanţii la festival erau nerăbdători să aibă în calitate de oaspeţi  primele persoane din stat. Reprezentanţii etniilor, instalaţi în cele peste 40 de corturi, au pregătit tot ce au avut mai bun pentru a-l distra pe premier, spicher şi pe şeful statului. Aceştia au fost întâmpinaţi la fiecare „casă” cu muzică şi dansuri, dar şi cu bucate şi băuturi specifice fiecărei naţiuni.

„Hai la ruşi!”

După câteva vizite prin corturile participanţilor, împreună cu spicherul Parlamentului şi şeful statului, premierul Vlad Filat a rămas rezervat la capitolul preferinţe. „Are deja o vârstă (festivalul – n.r.), ceea ce înseamnă experienţă. Ar fi greu acum să spun ce a fost mai bun, pentru că fiecare, care au prezentat bucate din bucătăriile naţionale sunt deosebite, sunt în felul lor extraordinare”, a specificat premierul.

Ulterior, Vlad Filat s-a distanţat de colegii săi, pentru a-şi găsi liniştea pe o bancă mai retrasă din faţă, în timp ce Marian Lupu şi Nicolae Timofti vizitau standurile participanţilor la eveniment. „Se simte unitatea de suflet, spirituală şi cred că este un lucru important. Suntem o naţiune”, a declarat Marian Lupu, care îşi tot îndemna colegii şi suita cu expresia – „Hai la ruşi!”.

După  nici două ore de la începutul festivităţii, politicenii, unul câte unul, au părăsit evenimentul, reuşind, totuşi, să guste din mai multe bucate şi băuturi oferite.

„Moldova – casa noastră”

Mulţi dintre cei prezenţi ne-au declarat că participă în fiecare an la Festivalul Etniilor, aducând, astfel, un omagiu originilor lor, precum şi pentru a etala toată frumuseţea „casei” din care provin.

„Strămoşii noştri au fost cei care s-au instalat aici. Bunelul meu, de exemplu, a fost trimis aici să conducă o fabrică din nordul Moldovei, iar după război a fost nevoit să rămână, căsătorindu-se şi întemeind o familie”, povesteşte Olga din culisele „casei” germane.

Veselie mare a fost şi în „Casa Azerilor”. „Toţi conaţionalii mei sunt mulţumiţi că se află în Moldova, printre oameni binevoitori şi prietenoşi. Mulţumesc mult conducerii ţării, care acordă o atenţie deosebită minorităţilor naţionale din R. Moldova. La rândul nostru, noi am încercat să creăm o dispoziţie bună tuturor vizitatorilor, demonstrându-le cultura noastră azeră. Participăm de opt ani la eveniment şi de fiecare dată urmărim un progres organizatoric”, ne-a declarat Safar Mamadov.

„Lucrurile s-au schimbat radical”

Însă nu pentru toţi procesul de integrare a fost atât de uşor. Eita Abrama, un bărbat de origine africană, spune că a venit în R. Moldova acum mai mulţi ani la studii, şi că i-a fost destul de greu, din cauza faptului că oamenii nu erau obişnuiţi cu „o altă rasă”. „Dar ne bucurăm că lucrurile s-au schimbat radical spre bine pe parcursul ultimilor ani. Oamenii au devenit mai toleranţi, dar şi mentalitatea s-a schimbat mult. Moldova a devenit un loc cald unde ne putem construi un viitor”, a conchis bărbatul.

Festivalul Etniilor „Unitate prin diversitate”, care va avea loc până pe data de 23 septembrie curent în toată ţara, a bucurat locuitorii capitalii până în după-amiaza zilei de sâmbătă. Conform recensământului populaţiei din 2004, cele mai numeroase minorităţi naţionale din R. Moldova sunt reprezentate de ucraineni (circa 300 mii), ruşi (circa 200 mii), găgăuzi (circa 150 mii) şi bulgari (circa 60 mii).

Ana CEBAN