Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Feşteliţa – satul în care…

Feşteliţa – satul în care a început descentralizarea

Satul Feşteliţa, cu o populaţie de aproximativ 3 mii de locuitori, este una dintre cele mai bine amenajate localităţi din raionul Ştefan-Vodă. În sat funcţionează gimnaziul, grădiniţa, centrul de sănătate, Centrul unic de prestare a serviciilor publice, iar în ultimii ani aici a apărut şi o nouă casă de cultură. Localitatea a fost gazificată şi chiar au fost reparate câteva porţiuni de drum.

Primarul Nicolae Tudoreanu explică succesul dezvoltării localităţii prin atragerea de fonduri și prin mobilizarea sătenilor. „Ceea ce am reuşit este doar o parte din succesele pe care le-am putea obţine şi chiar înmulţi vertiginos, nu doar în Feşteliţa, ci în toate satele din Moldova, odată cu producerea reformei de descentralizare”, spune primarul Nicolae Tudoreanu, aflat în prezent la al treilea mandat. Argumentele lui sunt fondate pe experienţa proprie, pe rezultatele unor studii, dar şi pe experienţa altor state din Europa pe care le-a vizitat graţie Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), implementat de Guvernul Republicii Moldova cu susţinerea PNUD, UN Women şi cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.

Primarii aşteaptă descentralizarea finanţelor publice locale

Una dintre principalele probleme la care primarul speră să se găsească rezolvare în urma implementării Strategiei Naţionale de Descentralizare este descentralizarea finanţelor publice locale prin oferirea de competenţe şi resurse autorităţilor publice locale. „Un studiu al Institutului de Dezvoltare Urbană a arătat că o administraţie locală are peste 700 de competenţe, în timp ce unităţi de personal care să realizeze aceste competenţe doar vreo 4-5”, spune Nicolae Tudoreanu. „Noi nu avem dreptul să instituim şi alte funcţii şi cu atât mai puţin să stabilim salarii pe potriva efortului pe care îl depune specialistul. În plus, aşa cum este format acum bugetul local, practic, nu putem prevedea bani pentru dezvoltarea infrastructurii localităţii. În prezent, noi nu avem niciun interes de a colecta și stabili taxe, pentru că în cazul în care acumulăm venituri mai mari din această activitate, ni se reduc transferurile de la bugetul de stat. Avem nevoie de un mecanism bugetar care să stimuleze eforturile fiscale ale autorităţilor publice locale. Altfel, primăriile nu vor fi interesate să-şi valorifice baza fiscală din teritoriu şi, respectiv, nu se vor putea dezvolta”, este de părere primarul.

Nicolae Tudoreanu  promovează aceste subiecte cu privire la reformarea sistemului finanţelor publice şi la şedinţele  grupului de lucru pentru descentralizare financiară din care face parte. Ce se va întampla cu localităţile sărace, de unde vor lua ele bani? „Noul model va încuraja cooperarea intercomunitară. Altfel spus, mai multe localităţi se vor uni pentru a dezvolta împreună un anumit serviciu public, cum ar fi, de exemplu, cel de salubrizare. Ca rezultat, vor avea de câştigat locuitorii din aceste sate, pentru că va avea loc micşorarea costurilor şi chiar atragerea de investiţii externe în localitate. Drept exemplu de reuşită ne poate servi şi reforma de optimizare a şcolilor, care la început a fost privită cu scepticism, iar acum oamenii s-au convins că astfel copiii au parte de servicii de calitate”, ne mai spune primarul.

Reieşind din experienţa altor state pe care le-a vizitat, primarul Tudoreanu spune că anume cooperarea intercomunitară poate oferi o şansă de dezvoltare pentru localităţile rurale. „Primăriile care au mai puţin de 1500 de locuitori trebuie să fie stimulate să se unească. În Lituania, de exemplu, pentru fiecare primărie au fost alocaţi câte 50 de euro pe cap de locuitor, iar aceşti bani au fost folosiţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Feşteliţa are două localităţi vecine, foarte mici, unde oamenii ar fi de acord să se asocieze. În una dintre ele gimnaziul a fost lichidat din lipsă de copii, la fel au dispărut şi alte servicii sociale. În sat locuiesc 500 de oameni, dintre care 400 sunt pensionari. O asemenea localitate nu se poate dezvolta, iar resursele pe care le are nu îi ajung decât pentru salarizarea aparatului administrativ”. Revenit dintr-o vizită de documentare din Polonia, unde a studiat experienţa localităţilor care au trecut printr-un proces de comasare, Nicolae Tudoreanu spune: „Cu cât mergi mai spre Vest, cu atât mai mult dispare sistemul administrativ sovietic. Noi am moştenit un sistem care nu stimulează interesul pentru dezvoltarea locală. La aceasta se adaugă birocraţia la nivel local și central. În Polonia, m-am mirat să aflu că există 26 de localităţi într-o primărie. Aceasta are 13 mii de locuitori și 26 de unităţi de personal în aparatul care deserveşte comunitatea. Vă daţi bine seama că toate serviciile sunt aproape de beneficiar”.

Condiţii mai bune pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi

O parte din propunerile autorităţilor locale deja şi-au găsit materializare în Strategia Naţională de Descentralizare, aprobată în aprilie curent de Parlamentul R. Moldova. Până a fi implementată, primarul deja testează şi implementează în propria localitate o parte din principiile promovate de Strategia Naţională de Descentralizare, referitoare la condiţii mai bune pentru locuitorii satului. În anul 2010, graţie unui grant acordat de PCDLI, în sediul primăriei Feşteliţa a fost creat un Centru unic de prestare a serviciilor publice. Toţi specialiştii implicaţi în prestarea serviciilor populaţiei, cum ar fi perceptorul fiscal, inginerul cadastral sau arhivarul, au fost concentraţi într-o singură sală dotată cu calculatoare. Astfel, cetăţeanul nu e nevoit să bată la mai multe uşi atunci când vine la primărie pentru un certificat sau alte acte.

Un al doilea proiect aflat în curs de derulare la Feşteliţa este amenajarea curţii interioare a Primăriei, astfel încât să fie asigurat accesul pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi. În sat locuiesc 10 persoane cu dizabilităţi, cărora, atunci când vin, în fiecare lună, după prestaţiile sociale acordate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, le este greu să urce spre clădirea situată la 30 de metri de la drumul de acces. Tot pentru această categorie de persoane se fac lucrări de amenajare a unui scuar, care urmează să fie dat în folosinţă în primăvara anului 2012.

Primarul Tudoreanu spune că nu ar fi reuşit nimic fără contribuţia comunităţii. „Toate proiectele se axează pe contribuţia sătenilor, pentru că numai aşa omul poate fi motivat să asigure durabilitatea investițiilor care se fac. Oamenii sunt interesaţi să dezvolte localităţile, dar trebuie să se convingă că banul lor ajunge acolo unde trebuie. Acum este uşor. Oamenii au văzut că investiția pe care o fac ajunge la destinație”.

„Apeduct şi canalizare, ca să uşurăm munca femeilor”

Două mari priorităţi ale sătenilor – aprovizionarea cu apă şi reparaţia drumurilor – s-au regăsit în proiectul Strategiei de dezvoltare a localităţii pentru următorii 5 ani. Strategia a fost elaborată după ce Primăria a consultat toate grupurile sociale din sat. În a doua jumătate a anului 2011, la Feşteliţa au avut loc mai multe traininguri şi întruniri cu vârstnicii, tinerii, intelectualii, la care au fost identificate principalele necesităţi ale fiecărui grup.

Prioritatea nr. 1 este construcţia apeductului în zona centrală a localităţii, singura parte a satului unde nu există sistem de aprovizionare cu apă şi canalizare. „Rolul îmbunătăţirii infrastructurii sociale este de a uşura viaţa femeii, care este implicată atât în treburile casnice, cât şi în activitatea publică. De fapt, la adunările de consultare pe care le-am organizat au venit mai multe femei, bărbaţii fiind plecaţi peste hotare. M-am convins că implicarea femeilor în activităţile publice este un demers eficient, întrucât ele sunt, mai ales cele de la ţară, mai sincere, mai cooperante, datorită dorinţei de a-şi schimba statutul, şi mai responsabile”, spune Nicolae Tudoreanu.

Sistemul de aprovizionare cu apă şi canalizare urmează să fie dat în folosinţă până la mijlocul anului 2012, după care Primăria se va ocupa de  reparaţia drumurilor locale. Cu ajutorul unor donatori au fost pietruiţi 2 kilometri de drum local, iar primarul speră ca localitatea sa să fie prima care va servi drept exemplu bun de cooperare intercomunitară, graţie căreia să fie reparate drumurile ce leagă comuna Feşteliţa de satele vecine. Nicolae Tudoreanu spune că primarii abia aşteaptă aplicarea Strategiei Naţionale de Descentralizare, care le va oferi mai multă autonomie.

Natalia COSTAŞ