Enoriaşii de la Sângera, certaţi cu autorităţile locale

De 20 de ani deja, preşedintele Comunităţii Bisericeşti „Sfinţii părinţi Ioachim şi Ana”, de la Sângera, Petru Solomiţchi, este considerat persoană non grata în localitatea sa. Motivul din care a obţinut acest „statut” este faptul că, de tot atâta timp, apără drepturile enoriaşilor Mitropoliei Basarabiei din această localitate. Petru Solomiţchi este convins că aceşti creştini merită să aibă propria biserică, deoarece, în lipsa unui locaş sfânt al Mitropoliei Basarabiei la Sângera, enoriaşii sunt forţaţi de circumstanţe să se roage în locaşurile sfinte din localităţile apropiate.

Chiar de la începutul înregistrării, în 2003, de către Primăria Sângera şi Direcţia Culte a Ministerului Justiţiei, la marginea oraşului Sângera a fost improvizată o mică bisericuţă în interiorul unui vagon plasat pe un teren privat. Aici, enoriaşii din cadrul Mitropoliei Basarabiei îşi puteau găsi liniştea în rugăciune. Deşi fusese deschis acest paraclis, problema unui preot al Mitropoliei Basarabiei în această localitate a persistat până în anul 2007, când în localitate venise un preot din cadrul acestei Mitropolii.

Bisericuţa din vagon

Tot în 2007, pe fundalul construcţiei unei noi biserici în localitate, o biserică care ar apăra şi ar reprezenta interesele enoriaşilor ce se supun direct Mitropoliei Basarabiei, situaţia s-a complicat şi mai mult.

„În acel an, a început construcţia locaşului sfânt, pe un teren privat”, susţine Petru Solomiţchi, cel care reprezintă Comunitatea enoriaşilor Mitropoliei Basarabiei din această localitate. Proprietara terenului este fiica sa. Solomiţchi explică această decizie a familiei sale prin faptul că această comunitate nu a putut beneficia de un teren pentru înălţarea unei biserici, iar creştinii nu dispun de bani ca să cumpere un lot pentru locaşul sfânt. Deşi a fost înălţată mai mult de jumătate, nici până astăzi biserica nu dispune de un certificat de urbanism, care ar trebui eliberat de autorităţile locale şi care ar permite finalizarea construcţiei.

„În prezent, Primăria Sângera nu poate emite un asemenea certificat, deoarece, iniţial, acest teren a fost repartizat ca păşune, şi nu pentru construcţie de edificii. Totodată, înainte de demararea construcţiei, lotul a aparţinut altor doi proprietari. Într-o astfel de situaţie, cărei persoane dintre cele trei i-am putea elibera un asemenea document, dacă construcţia a început pe un teren care aparţine în continuare primăriei?” se întreabă Vitalie Cozma, specialist pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei Sângera.

Terenurile alocate pentru biserică au fost vândute

Anterior, pentru construcţia acestei biserici fuseseră alocate trei terenuri. Treptat, însă, situaţia a început să se complice. Din motive necunoscute până azi, foştii consilieri locali au „recurs la comercializarea lor, pentru a împiedica ridicarea Bisericii „Sfinţii părinţi Ioachim şi Ana”, spun sătenii. În prezent, pe cele trei loturi sunt construite alte edificii, în scop comercial, care aduc venituri proprietarilor imobilelor, dar nicidecum cetăţenilor suburbiei. „Tergiversările au avut şi mai au loc la indicaţia preotului Pavel Chirilov”, susţine Petru Solomiţchi, preşedintele Comunităţii Bisericeşti.

Contactat telefonic de ZdG, preotul Pavel Chirilov din Sângera susţine că „în localitate, în prezent, nu există enoriaşi ai Mitropoliei Basarabiei şi de aceea nu este necesar de a se construi o altă biserică, de vreme ce există una, care este destul de încăpătoare pentru toţi cei care frecventează locaşul cu regularitate”.

Secretarul Mitropoliei Basarabiei, părintele Ioan Cosoi, spune că „Mitropolia Basarabiei susţine ideea înălţării unui locaş doar atunci când primăria alocă un teren pentru construcţia acestuia. Pănă în prezent, terenul pe care s-a construit jumătate de biserică rămâne în proprietate privată şi poate fi folosit doar în scopuri agricole, dar nicidecum pentru a se construi ceva, deoarece se află pe linia roşie a Aeroportului  Internaţional Chişinău şi este supus oricând pericolului”.

Petru Solomiţchi susţine, însă, că dispune de toate documentele ce permit finalizarea construcţiei, cu excepţia certificatului de urbanism. „Dispunem şi de avizul Asociaţiei Aeroportului Internaţional Chişinău, care permite construcţia acestui imobil pe terenul respectiv”, explică Solomiţchi.

Preoteasa-consilieră vs Mitropolia Basarabiei

În prezent, construcţia a fost suspendată pentru o perioadă de timp nedeterminată.
Localnicii spun că îngheţarea lucrărilor ar fi legată de faptul că printre consilierii locali de la Sângera se regăseşte şi preoteasa preotului Pavel Chirilov, care, la ultimul scrutin local, a candidat pentru funcţia de primar din partea PCRM.

„Preoteasa, în calitatea sa de consilier, nu se poate implica în intenţiile colegilor săi de a adopta o decizie sau alta în cadrul şedinţelor consiliului local Sângera”, susţine părintele Pavel Chirilov.

„Preotul şi preoteasa trebuie să fie cei care apără întâi de toate interesele cetăţenilor din cadrul comunităţii, dar nicidecum pe cele personale”, susţin localnicii, evitând să-şi dea numele. Ei spun că această situaţie îi afectează direct. Astfel, o bună parte dintre localnici susţin ideea finalizării construcţiei şi respectarea drepturilor tuturor, în mod egal. Idee susţinută şi de către primarul Valeriu Poiată şi consilierii municipali, membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană, susţine Petru Solomiţchi.

Valeriu Poiată, primar de Sângera, spune că „problema va fi discutată la următoarea şedinţă a consiliului local, deoarece ţine de mai mulţi factori, printre care pământul, amplasarea geografică etc. Pământul, în momentul de faţă, aparţine primăriei, având destinaţie agricolă. Construcţia de pe acest teren este neautorizată, iar atribuirea lotului şi legiferarea e de competenţa consiliului local, şi nu a primarului. Construcţia nu a fost stopată niciodată de niciun funcţionar din cadrul primăriei, staţionând, mai degrabă, din cauza lipsei surselor financiare şi a documentelor legale ce ar confirma legitimitatea construcţiei. Totodată, preoteasa, în calitatea sa de consilier local, nu se poate opune acestei construcţii, deoarece, în prezent, este vorba despre aceeaşi parohie”.

Enoriaşii Mitropoliei Basarabiei nu solicită sume financiare sau alte bunuri, ci doar o decizie prin care li s-ar permite, cât mai curând posibil, finalizarea construcţiei.

Reamintim că, pentru majoritatea cetăţenilor din R. Moldova, biserica continuă să deţină un loc de frunte în topul credibilităţii.

Elena DUCA, stagiară ZdG