Efectele descentralizării: Statul mai aproape de cetăţeni

Servicii publice accesibile şi de calitate, soluţii eficiente pentru dezvoltarea comunităţii, administraţie publică modernă şi comunităţi capabile să participe activ la procesele de dezvoltare locală, sunt doar câteva dintre beneficiile pe care urmează să le obţinem de pe urma implementării reformei de descentralizare, procesul de descentralizare fiind început deja de Guvernul R. Moldova cu asistenţa PNUD, UNIFEM şi a Guvernului Suediei în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată.

O condiţie pentru realizarea cu succes a reformei de descentralizare este abordarea dezvoltării locale din perspectiva drepturilor omului şi egalităţii de gen. Ce presupune o abordare bazată pe principiile drepturilor omului şi egalităţii de gen în contextul politicilor de descentralizare, care ar fi avantajele pe care le oferă omului de rând? Discutăm cu Serghei Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru drepturile Omului (CReDO) şi Valentina Bodrug-Lungu, preşedinta ONG “Gender-Centru”, experţi în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată.

— Care ar fi oportunitatea reformei de descentralizare şi cum trebuie implementată aceasta din perspectiva drepturilor omului şi egalităţii de gen?

S.O.: — Progresul semnificativ în direcţia dezvoltării locale şi naţionale, a incluziunii şi stabilităţii poate fi obţinut prin intermediul unor acţiuni care protejează drepturile omului, promovează egalitatea de gen şi asigură participarea grupurilor vulnerabile în asemenea eforturi. Este clar că reforma de descentralizare are un anumit impact asupra unor grupuri. R. Moldova s-a angajat să aducă guvernarea cât mai aproape de cetăţeni, făcând-o cât mai deschisă. Asta nu este altceva decât descentralizare, care trebuie făcută în aşa fel încât grupurile din societate să beneficieze de serviciile de care au nevoie şi să fie excluse efectele adverse. Cunoaştem că, în R. Moldova, există mai multe grupuri vulnerabile, care în situaţia de centralizare pe care o avem sunt, în unele situaţii,  dezavantajate. În condiţiile descentralizării, e bine să vedem dacă acest proces le aduce beneficii acestor grupuri sau, dimpotrivă, le înrăutăţeşte situaţia. Descentralizarea, dacă nu se face eficient şi chibzuit, ar putea influenţa negativ percepţia societăţii asupra acestui proces. Mai multe organizaţii internaţionale au creat o listă a persoanelor vulnerabile, în care se includ persoane excluse, marginalizate, cum ar fi cele cu venituri reduse, mame cu mulţi copii, persoane cu dizabilităţi, minorităţi religioase, etnice, în special, romii.

— La modul concret, cum sunt afectate aceste persoane?

S.O.: — Deseori societatea nu conştientizează care sunt persoanele vulnerabile şi nu ia în considerare aceste grupuri când au loc anumite reforme.

V.B.L.: — Dacă e să ne referim la dimensiunea de gen, este inoportun să includem absolut toate femeile în grupul vulnerabil şi să le tratăm din această perspectivă. Mamele singure, mamele tinere, mamele cu mulţi copii se încadrează în acest grup, fiind vulnerabile din perspectivă socio-economică. De aici urmează să identificăm problemele şi nevoile lor.  Reforma de descentralizare îşi propune să aducă toate serviciile existente mai aproape de cetăţean, să faciliteze accesul cetăţeanului la serviciile de care are nevoie. Dacă vorbim despre avantaje şi dezavantaje, vă aduc un exemplu. Astăzi se întâmplă că Administraţia Publică Centrală (APC) înaintează faţă de Administraţia Publică Locală (APL) cerinţe de creare a tot felul de comisii pe probleme sociale. Unii primari se plâng că nu mai ştiu ce comisii să creeze şi că de cele mai multe ori figurează aceleaşi persoane. Pentru a eficientiza nişte lucruri este necesar foarte clar de stipulat competenţele specialiştilor la nivelul APL. Un alt segment care trebuie obligatoriu de valorificat în contextul acestei reforme, vorbind despre relaţia dintre APC şi APL, este acreditarea serviciilor. APC ar putea dirija acest segment conceptual, dar să delegheze cât mai multe responsabilităţi şi posibilităţi, inclusiv financiare APL, de creare a serviciilor relevante. Un primar gospodar cunoaşte mai bine ce fel de servicii are nevoie comunitatea la nivel local.

— Ce ar trebui să se întreprindă pentru a îmbunătăţi situaţia?

S.O.: — În momentul în care obiectivele sunt definite, mai bine se fac şi anumite economii la buget. Acum doar o parte din beneficiari au nevoie de ajutor. Deseori se demonstrează  că eligibilitatea lor este incorectă şi ei beneficiază de servicii inoportune.

V.B.L.: — Ne gândim şi din perspectiva dimensiunii de gen, ori astăzi, la nivel local, nu se face analiza de gen a politicilor publice locale şi a bugetului local. Pentru mine o întrebare importantă ar fi cum se ia în considerare dimensiunea de gen în privinţa calculării bugetului. De exemplu, când se face o strategie de dezvoltare locală ar trebui să se calculeze câte familii sunt cu mulţi copii, câte persoane sunt în fruntea gospodăriilor, câte persoane sunt singure, câte persoane au copii cu dizabilităţi, câte victime ale violenţei domestice şi ale traficului de fiinţe umane sunt şi cine prevalează numeric, femeile sau bărbaţii. Dacă scăpăm din vedere vreun segment, lacunele pot fi foarte serioase. Aceasta înseamnă că noi nu acoperim necesităţile anumitor categorii de persoane vulnerabile.

— Care ar fi categoriile lăsate pe dinafară?

S.O.: — Lista acestor grupuri e foarte mare. Includem aici persoanele cu venituri reduse, cel puţin 400 mii de persoane, cu drept de vot care ar aduce zece locuri în parlament, persoanele cu dizabilităţi, persoanele private de libertate, aici sunt peste 60-70 de mii de persoane care votează. De asemenea, este o discrepanţă mare între persoanele din mediul urban şi cel rural care se confruntă cu lipsa accesului la infrastructură, la calitatea educaţiei, serviciile medicale, la locuri de muncă. Un alt segment reprezintă minorităţile religioase, este un grup mai mic de 50-60 mii de persoane, ale căror drepturi deseori sunt încălcate, în special atunci când vor să organizeze ceva într-un loc public, poliţia vine peste ei şi îi persecută. Un alt grup despre care vorbim sunt victimele violenţei domestice şi ale traficului.

V.B.L.: — În cazul victimelor violenţei domestice şi ale traficului de fiinţe umane ne referim la două aspecte care pot fi uşor soluţionate la nivel local prin gestionarea chibzuită a resurselor financiare. Statisticile arată că 70% din cazurile de violenţă domestică pot fi soluţionate la nivel local. Cum? Prin intervenţia eficientă a echipei multidisciplinare ceea ce reprezintă activitatea în comun a asistentului social, a medicului de familie, a primarului, a poliţistului de sector şi, respectiv, includem şi şcoala când este vorba de violenţa asupra copiilor. Nu trebuie să telefonăm la minister pentru aceasta pentru că în prezent toate cazurile se transmit acolo. Şi numai în cazurile în care au fost depăşite toate aceste măsuri, cazurile pot fi transmise la raion sau la minister. Se poate interveni eficient la nivel local ca să nu se întâmple că timpul trece şi persoanele suferă. În acest caz, un element extrem de important este abilitarea social-economică a femeilor, victime sau potenţiale victime ale violenţei domestice. Studiile demonstrează că femeile rabdă violenţa pentru că nu au unde pleca. Ele nu au resurse materiale suficiente ca să supravieţuiască împreună cu copilul. Unul din instrumentele la nivel local ar fi dezvoltarea antreprenoriatului feminin. Dacă ar avea posibilitatea să deschidă o afacere în localităţile rurale ar preveni şi violenţa în familie, dar şi traficul de persoane, femeile ar sta acasă şi copiii nu ar rămâne fără îngrijire. Cred că din această perspectivă ar trebui să discutăm avantajele reformei. Şi ar mai fi un aspect. Şi anume câte femei ocupă poziţia de luare a deciziilor. Femeile reprezintă 3% din preşedinţii de raionae, adică o singură femeie la Briceni avem. 17% primari femeie, 16% în rândul consilierilor raionali şi 28% dintre consilierii locali sunt femei. Avem sate unde nu este nici o femeie în Consiliu şi atunci tare mă îndoiesc de echitatea deciziilor luate.

— În ce măsură descentralizarea ar putea aduce soluţii?

S.O.: — Doar descentralizarea nu va rezolva toate problemele, dar poate servi ca o pârghie pentru formularea soluţiilor. Recunoaştem că trebuie să fie un efort comun atât din partea politicilor centrale, cât şi a celor descentralizate. Importantă este participarea acestor grupuri vulnerabile în procese decizionale, să fie rezervat un loc măcar în consiliul raional sau local pentru reprezentanţii acestor categorii de persoane. De exemplu, 95% din curricula educaţională se decide aici la Chişinău. Şi doar 5% la nivel local. Dacă într-un raion se doreşte studierea unui obiect şi în altă limbă, atunci nu este posibil pentru că deciziile se iau la nivel central. Măcar 45% să fie decis la nivel local. Un alt element se referă la beneficiile sociale. Guvernul atât determină eligibilitatea beneficiarilor, cât şi suma de bani alocată. Noi cunoaştem că deseori grupurile sunt incorect arbitrate şi nu sunt cuprinse cele mai vulnerabile persoane. Ar putea fi descentralizată distribuirea resurselor financiare la nivel local. E nevoie de un efort complementar dintre APL şi APC. Totodată, la nivel local există stereotipuri şi prejudecăţi mult mai puternice decât la nivel central ceea ce poate fi un pericol.

— Cum ar trebui să funcţioneze un sistem ideal?

V.B.L.: — Propun actorilor de bază la elaborarea bugetului să aplice analiza de gen, fiind  foarte important să urmărim cum deciziile financiare influenţează soarta femeilor şi a bărbaţilor. Astăzi există o discrepanţă mare între salariile medii pe ţară ale femeilor şi ale bărbaţilor. Salariul mediu al femeii constituie 73% din cel al bărbaţilor. Acest lucru nu se rezolvă la nivel local, ci la nivel de stat, dar politicile locale, când este vorba de angajarea în câmpul muncii, de respectarea Codului muncii, trebuie să fie monitorizate de APL. O  problemă cu care ne confruntăm e că avem un cadru normativ bun în cazul violenţei în familie, de exemplu, dar nu se implementează ordonanţele emise de judecător şi aici nu este responsabil ministerul, ci poliţistul de sector, asistentul social, actorii locali şi comunitatea în ansamblu. Societatea ar trebui să fie responsabilă şi să rezolve problemele fără a aştepta să vină cei de la Chişinău ca să se implice. Avem foarte multe grupuri de iniţiativă, inclusiv asociaţii de părinţi în şcoli, care trebuie să se implice mai activ şi nu doar să adune bani pentru sărbători sau reparaţii.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *