Educaţia: sisteme clasice şi alternative

Primele instituţii educaţionale de alternativă în R. Moldova au apărut imediat după declararea Independenţei. De atunci, cea mai răspândită metodă alternativă implementată la noi este „Pas cu Pas”. Programul educaţional „Pas cu Pas” a fost iniţiat cu sprijinul Fundaţiei SOROS, în anul 1994, în scopul de a promova schimbările democratice în sistemul educaţional din R. Moldova şi a sprijini dezvoltarea comunitară, cu accent special pe asigurarea accesului egal la educaţia de calitate pentru toţi copiii, în parteneriat cu familia şi comunitatea.

La această şcoală, copiii nu stau în bănci tradiţionale, fiind poziţionaţi în cercuri. Fiecare învaţă ceea ce-i place mai mult, or, în instituţiile în care se implementează sistemul „Pas cu Pas” se pune accent pe creativitate şi pe interesul copiilor pentru cunoaştere. În prezent, în 124 de instituţii de învăţământ din R. Moldova este implementat acest sistem educaţional. Aici îşi fac studiile peste 12 mii de elevi, încadraţi în 558 de clase în şcolile din întreaga republică.

Deşi sunt altfel în raport cu instituţiile tradiţionale, toate şcolile de alternativă din R. Moldova se ghidează după curriculumul naţional, elaborat de Ministerul Educaţiei (ME). Valentin Crudu, şeful Direcţiei Învăţământ Preuniversitar a ME, povesteşte că acest program „Pas cu Pas” vine din Europa, şi, la început, instituţiile au beneficiat de foarte mult suport, atât didactic, cât şi logistic, pentru pregătirea profesorilor. Aceste investiţii au fost importante şi au contribuit la fortificarea acestui fel de educaţie alternativă. Şi în prezent, acest program poate fi preluat de orice şcoală, dacă iniţiativa vine din partea colectivului profesoral, dar mai ales din partea părinţilor care doresc altfel de studii pentru copiii lor”.

Valentina Lungu, directoarea Şcolii-grădiniţă nr. 152 din Chişinău, spune că în procesul educaţional este implicată în mod special familia. „Chiar considerăm că familia e primul învăţător al copiilor şi nu vrem să lipsim părinţii de acest drept şi de acest privilegiu. În întreg procesul de studii implicăm familia. Părinţii sunt alături atunci când au loc evaluările cunoştinţelor, când sunt luate decizii importante, dar şi în alte activităţi. Atunci când familia se implică, învăţarea este mai temeinică”, susţine Valentina Lungu.

Experta în educaţie Liliana Nicolaescu-Onofrei confirmă că metodele şi abordările pe care le implementează „Pas cu Pas” sunt preluate de şcolile în care activează profesori creativi. „Educaţia de alternativă presupune, în primul rând, creativitate, dar şi o colaborare eficientă a cadrelor didactice cu familiile”, precizează experta.

Liliana Nicolaescu-Onofrei ne-a oferit drept exemplu un elev din SUA, care venind în R. Moldova pentru un an de zile să înveţe a observat că profesorii de aici lucrează mai mult cu elevii activi, cu cei care ridică mereu mânuţa în sus, pe când în SUA profesorul, împreună cu alţi elevi, are grijă ca nimeni să nu rămână în umbră.

Liste de aşteptare la Waldorf

O altă formă alternativă de educaţie, practicată în R. Moldova, este pedagogia Waldorf. Aceasta este implementată, deocamdată, într-un singur liceu din Chişinău, deşi lista celor care ar dori să studieze în astfel de instituţii e destul de mare. „Părinţii trebuie să-şi înscrie copiii din timp în listele de aşteptare”, confirmă Liviu Dascăl, unul dintre cofondatorii liceului.

„Mă bucur că sunt tot mai mulţi părinţi tineri care caută altceva decât şcoala în care au învăţat ei. Ei caută alte principii de educare pentru copiii lor. Astfel, printre căutările lor apar în vizor şi pedagogiile alternative, inclusiv pedagogia Waldorf. Tot mai mulţi părinţi îşi doresc pentru copiii lor altfel de şcoli, întemeiate pe alte principii, cu alte abordări, cu alte metode, instituţii care nu ar fi pur declarative. Dar, regretul pe care-l am este că nu putem satisface cerinţele tuturor părinţilor. Bunăoară, noi ar trebui să extindem instituţia. De la anul viitor, pentru clasa întâi, nu mai avem spaţii şi ar trebui să mai construim un etaj, dar pentru asta ar fi nevoie de milioane”, mai spune Liviu Dascăl.

Lidia Furtună, pedagog Waldorf

În acest liceu totul este personalizat. Pereţii au diferite culori, pe holuri sunt expuse lucrări realizate de copii. Ai senzaţia că te afli într-o lume cu totul aparte.

Lidia Furtună, pedagog Waldorf, susţine că pentru un copil creativ şcoala Waldorf este una ideală. Ea povesteşte că, în clasele primare e important să se lucreze mult cu mâinile, or, copiii învaţă mai mult din ceea ce fac, decât din ceea ce aud. „Ei învaţă din fapte şi activităţi, nu din vorbe”, precizează Lidia Furtună.

Dacă sistemul „Pas cu Pas” este implementat doar în grădiniţe şi în ciclul primar, pedagogia Waldorf presupune un ciclu educaţional preşcolar şi 12 ani de studii.

Părinţii spun că copiii obosesc prea mult la şcoală

Tot mai mulţi părinţi recunosc avantajele metodelor alternative de instruire. „Cei mici au nevoie de activităţi în comun, activităţi cognitive, prin care ar însuşi şi materia şcolară”, susţine psihologa Evelina Parasca, care activează într-o şcoală tradiţională. Ea a observat că astăzi, energia copiilor abundă, ei nemaipercepând şederea în bănci ca ceva normal, şi crede că cel mai mare minus în şcolile noastre este lipsa de echipament necesar pentru activităţile practice.

Dacă cei care implementează sistemul „Pas cu Pas” optează pentru implicarea activă a părinţilor în procesul educaţional, Evelina Parasca susţine că părinţii au alte sarcini şi responsabilităţi, în special aceştia trebuie să muncească ca să întreţină copiii, asigurându-le tot ce este necesar pentru studii.

Elena Ţapeş este învăţătoare la clasele primare la şcoala din satul Pojorăni. Nepoţii ei învaţă în Europa şi ea ne spune că în instituţiile de acolo volumul de informaţie este redus şi totul se învaţă din practică, deci se contează în primul rând pe cunoştinţele aplicative.

„Acum, copiii au mult de învăţat. Când vin acasă, au dureri de cap, la fel şi profesorii. Cu siguranţă, trebuie să acceptăm mai rapid schimbările care se întâmplă la nivel global”, susţine Elena Ţapeş.

Unul dintre foştii miniştri ai Educaţiei, Anatol Gremalschi, este printre susţinătorii schimbărilor din sistemul educaţional. Gremalschi spune că marea problemă a procesului de educaţie este uniformizarea. „Este foarte greu să renunţi la modelul clasic, bazat pe autoritatea absolută a statului, şi să oferi tuturor programe de alternativă, să extinzi componentele opţionale”, explică Gremalschi, precizând că suntem diferiţi, în special copiii, şi e imposibil să ai un singur sistem de învăţământ de care ar fi mulţumit fiecare.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de IPP, circa 50% dintre părinţi consideră că programa şcolară în R. Moldova este prea încărcată. Aproape 20% dintre aceştia remarcă lipsa motivaţiei cadrelor didactice de a schimba metodele de predare. A cincea parte dintre părinţi menţionează problema lipsei cadrelor didactice în şcoli.

Maxim Sandu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *