Drumurile din R. Moldova, tocătoare de vieţi

In fiecare an pe sosele si strazi este omorata populatia unui sat

Daca drumurile nu corespund parametrilor tehnici, care e vina soferului?

Inceputul in nr. 186.

Politistii au recunoscut si faptul ca nici suprafata actuala a marginii majoritatii carosabilului nu permite efectuarea marcajelor pe margine. «Noi nu putem sa invinuim de fiecare data soferul, mai mentioneaza angajatii Sectiei sistematizare a circulatiei rutiere, pentru ca, in cazul dat, vina soferului e pe locul doi, principalul vinovat fiind administratorul drumului». «Daca drumurile nu corespund parametrilor tehnici care e vina soferului?», se mai intreaba politistii.

Aceleasi surse subliniaza si faptul ca, in multe cazuri, vinovati de producerea accidentului se face si soferul, si administratorul drumului. Avem si ghetus, si zapada, si curbe de drum periculoase.

Potrivit colaboratorilor politiei rutiere, in 2006 au fost inregistrate 80 de sectoare cu frecventa sporita a accidentelor, acest lucru presupunand o portiune de drum cu lungimea de 1 km pe care se intampla anual cel putin 2 accidente rutiere. Cat priveste anul 2007, aceeasi situatie s-a repetat in 19 din cele 80 de sectoare, ceea ce presupune ca ceva la portiunea respectiva de drum nu e in ordine de cativa ani.

Angajatii sectiei au refuzat sa numeasca un astfel de sector, dar au mentionat faptul ca, de obicei, acestea sunt marcate cu panouri informative cu texte de genul «Atentie! Pericol de accidente» si au conchis, ca daca e sa tinem cont de starea actuala a drumurilor, atunci viteza maxima admisibila ar trebui sa fie 60 km/h, si nu 90, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Fond (nu) doar pentru drumuri

Potrivit datelor DPR, in 2007, pentru neindeplinirea prescriptiilor cu privire la inlaturarea lacunelor in domeniul de responsabilitate ce pun in pericol securitatea circulatiei rutiere, au fost atrase la raspundere administrativa 996 (–8.6%) persoane cu functii de raspundere, iar in primele 5 luni ale anului 2008 — 414 (–6.1%) de persoane.

Ministerul nici nu neaga faptul ca poarta o anumita vina de situatia creata, doar ca si argumentele sunt pe masura — bani insuficienti in comparatie cu necesitatile.

De fapt, pentru intretinerea si reparatia drumurilor, in 1996 a fost creat Fondul Rutier care apartine MTGD. In ce priveste sursele de constituire ale acestuia, defalcarile de la accizele la benzina si la motorina, diverse taxe si amenzi etc., ele se acumuleaza la contul Trezorariei Ministerului Finantelor si se transfera saptamanal pe contul fondului. Dar…

«Cand am elaborat proiectul Legii cu privire la fondul rutier, in el era inclus ca sursa de venit si accizele de la benzina si motorina, insa la aprobarea acesteia a fost introdusa o fraza care a dat totul peste cap», isi aminteste Andrei Cuculescu, seful Directiei gospodaria drumurilor, de anul ’96. Aceasta fraza de fapt constituie punctul 4 al articolului 1 din legea sus-numita, care prevede negru pe alb ca «volumul mijloacelor necesare pentru reparatia si reconstructia drumurilor se aproba de Guvern».

O alta modificare de acelasi gen prevede si faptul ca «partea fondului constituita din sursele indicate la aliniatul 1 (cu privire la accize pentru benzina si motorina care constituie cea mai mare parte din fond — n.r.) face parte integranta la bugetul de stat si se aproba anual de Parlament.

Lucrul lasat de azi pe maine, loveste poimane

Se pare insa ca modificarile efectuate in proiectul Legii fondului rutier au urmarit alte scopuri, total straine celor ce tin de reparatia drumurilor.

«Din aceasta cauza (a modificarilor — n.r.) noua nu ni s-a dat suma de 100% de la accize, ci doar un procent mic», spune Cuculescu. In rezultat, potrivit aceleeasi surse, fondul rutier a devenit ineficient, deoarece el nu a putut deveni o sursa durabila de finantare si, respectiv, in ultimii 12 ani de cand a fost aprobata legea finantarea a fost de circa 10% din necesitati, din care cauza drumurile au intrat intr-un proces masiv de degradare.

«Sumele alocate in ultimii ani ajungeau doar pentru plombarea gropilor si intretinerea pe timp de iarna», mai adauga oficialul. Acest lucru se confirma in Hotararea Curtii de Conturi nr. 21 din 20 aprilie 2007 privind raportul asupra corectitudinii formarii si eficientei utilizarii Fondului Rutier in perioada anilor 2005—2006 (9 luni). Potrivit hotararii, «finantarea planificata pentru lucrarile de intretinere si reparatie a drumurilor, in perioada raportata (anul 2005 si 9 luni ale anului 2006), s-a realizat la nivelul de 12% si, respectiv, 13% fata de necesitatile reale calculate de catre MTGD (in suma de circa 1 mln. 140,0 mii lei anual)».

«Accizele ar trebui sa constituie circa 80–90% din fond, dar asa ele constituie o parte mult mai mica», mai mentioneaza seful directiei, subliniind ca, «daca doar de la accize se acumuleaza anual circa 500 mil. lei, noua ne revenea din acestia circa 70–80 mil.»

Jumatate din fond in Bugetul de Stat

Potrivit hotararilor de Guvern cu privire la repartizarea mijloacelor Fondului Rutier pe anii 2007 si 2008, pentru lucrarile de reparatie si intretinere a drumurilor publice, cat si pentru reconstructia si reparatia capitala a drumurilor si constructiilor ingineresti, lucrari de proiectare, procurarea de masini au fost alocate mijloace financiare in suma de 196 mil. lei si, respectiv, 209,4 mil. lei.

Pe de alta parte, informatiile oferite de catre Sectia Evidenta Incasarilor a Trezoreriei de Stat ne dezvaluie niste sume destul de frumusele. Astfel, veniturile acumulate in Fondul Rutier pe perioada anului 2006 se ridica la o cifra practic tripla in comparatie cu cea repartizata pentru drumuri in 2007 — circa 531 780 000 lei. Practic aceeasi situatie se repeta si 2007, din moment ce veniturile incasate in acest an se ridica la circa 491 600 000 lei.

Ceilalti bani (circa 630 980 000 lei), potrivit legislatiei, sunt considerati ca fiind «parte integranta la bugetul de stat si se aproba anual de Parlament».

Andrei Cuculescu, mentioneaza faptul ca mijloacele Fondului Rutier, pe care Guvernul le repartizeaza anual, nu sunt unicile surse indreptate spre intretinerea drumului. El spune ca, sumplimentar, prin Legea bugetului de stat MTGD mai primeste anual anumite sume destinate investitiilor capitale in sectorul rutier.

Chiar si asa, suma care nimereste in Bugetul de stat din Fondul Rutier e mult mai mare. Spre exemplu, prin Legea bugetului de stat din anul 2007, MTGD i-au fost alocate pentru investitii capitale 418 mii 714 lei (?).

Nicolae Cuschevici, Ziarul de Garda
Continuare in numarul urmator.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *