Distribuirea dosarelor: Societatea civilă cere, CSM promite

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM )susţine că a luat act de doleanţa societăţii civile, iar în scurt timp, va fi publicat un raport privind distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată din R. Moldova. Acum, toate materialele care vizează modul în care au fost distribuite dosarele în judecătoriile din Chişinău se află pe masa Inspecţiei Judiciare, care le analizează, iar ulterior va emite o notă informativă. Între timp, procurorii continuă să gestioneze două dosare care vizează modul în care angajaţi ai instanţelor au manipulat Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), prin intermediul căruia se face distribuirea.

Oficial, toate dosarele care ajung în instanţele de judecată din R. Moldova se distribuie aleatoriu, fără implicarea factorului uman şi de către simpli angajaţi ai secretariatului sau ai cancelariei, fără ca aceştia să fie influenţaţi în vreun fel de şefii lor. Neoficial, la acest capitol încă există probleme, chiar dacă autorităţile încearcă, cel puţin prin declaraţii, să le remedieze. Procuratura Anticorupţie are în gestiune două dosare care vizează fraudarea modului de distribuire a dosarelor. Unul din ele, deschis în luna iulie 2014, vizează fraudarea sistemului la Judecătoria Râşcani, iar altul, deschis în ianuarie 2015, fraudarea sistemului la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). În primul caz, judecătorul vizat este Iurie Ţurcan, cel care a plecat din sistem în 2013, iar în al doilea, vizată este Svetlana Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, care după acest scandal a demisionat, fiind acum o simplă judecătoare. Ambele dosare se află la faza urmăririi penale. Dacă Ţurcan, ex-judecătorul Judecătoriei Râşcani, este pus sub învinuire, atunci Svetlana Filincova nici măcar nu a fost audiată. În acest dosar, doi angajaţi ai CSJ, care distribuiau dosarele, au statut de bănuit. Am încercat să discutăm la acest subiect cu reprezentanţii CSJ. Responsabili din cadrul instituţiei ne-au anunţat însă că nu doresc să vorbească, pe motiv că ancheta penală încă nu a fost finalizată. Aceştia ne-au spus că, după acest scandal, la CSJ nu s-a schimbat nimic în modul de distribuire a dosarelor, iar cele două persoane bănuite de fraudarea sistemului lucrează în continuare şi chiar distribuie, conform competenţelor, dosare magistraţilor.

Societatea civilă vs CSM

Scandalul de la CSJ, cu implicarea Svetlanei Filincova, a alertat şi societatea civilă. În luna ianuarie, mai multe organizaţii non-guvernamentale au trimis o scrisoare deschisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), solicitând să fie investigate şi făcute publice controalele privind distribuirea dosarelor în toate instanţele de judecată din ţară. Deoarece nu au primit un răspuns, peste câteva luni, au mai făcut un apel public, de această dată fiind auziţi. „Noi nu am crezut că aceste probleme sunt doar la CSJ. Şi am solicitat o verificare pe tot sistemul judecătoresc. Iniţial, CSM ne-a spus că va investiga. Ciudat este însă că solicitarea CSM-ului către Departamentul de Administrare Judecătorească (DAJ), responsabil de furnizarea datelor din PIGD, a plecat peste o lună şi jumătate. Nu am înţeles de ce acest lucru nu este o prioritate şi pentru CSM, din moment ce presa şi societatea civilă au vorbit despre probleme mari din sistem. Se creează impresia că societatea civilă este mai interesată să afle adevărul despre distribuirea dosarelor din instanţele din ţară decât CSM”, zice Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

La rândul său, Victor Micu, preşedintele CSM, dă asigurări că cerinţele societăţii civile vor fi satisfăcute. „A luat mai mult timp să ne clarificăm pentru că răspunsul celor de la Centrul de Telecomunicaţii Speciale (CTS) a fost expediat către DAJ, care ni l-au retrimis nouă. Cei de la CTS nu au competenţa de a spune dacă cineva a manipulat sau nu. De asta noi am expediat informaţia primită către Inspecţia Judiciară. Ei verifică. Este foarte multă informaţie. Imaginaţi-vă doar că anul trecut, de exemplu, Judecătoria Centru a examinat peste 30 mii de dosare. Vă daţi seama câte dosare trebuiesc verificate? O notă informativă cu privire la distribuirea dosarelor pe anul trecut în instanţele din Chişinău se va face, iar nota va fi discutată într-o şedinţă publică a CSM. Atunci se va decide dacă se pornesc sau nu proceduri disciplinare în privinţa celor care au greşit. Dacă se va crede că există componenţă de infracţiune, se vor trimite materialele pentru a demara urmărirea penală. Ulterior, vom face o verificare a modului de distribuire a dosarelor şi în instanţele din toată ţara”, promite Victor Micu.

95% din dosare se distribuie din prima

Până când CSM îşi va onora promisiunea şi va face publice informaţiile despre cum sunt distribuite dosarele în instanţele de judecată, portalul www.instante.justice.md, DAJ, în parteneriat cu ROLISP, publică lunar informaţii despre acest fenomen. „ROLISP face aceste rapoarte pentru CSM şi pentru noi. La una din şedinţele CSM, am propus ca aceste rapoarte să fie făcute publice, pentru că erau multe discuţii în jurul modului de distribuire. Iată, de exemplu, pe luna iulie 2015, vedem că 95,33% din dosare se distribuie din prima dată. Este o cifră foarte bună. 4,15% din dosare sunt distribuite de două ori. 0,37% au fost distribuite de trei ori, iar 0,14%, de patru ori şi mai mult. De aici ne dăm seama că sunt anumite repartizări cu probleme, dar trebuie să admitem că pot fi şi cauze obiective. Inspecţia Judiciară primeşte şi ea aceste rapoarte şi, având aceste cifre, cere explicaţii de la instanţele de judecată privind distribuirea dosarelor. Dacă nu pot explica, se sancţionează persoanele responsabile. Avem asemenea cazuri. Iată la Criuleni au fost unele probleme, iar cei de acolo ne-au trimis un răspuns prin care cineva a fost sancţionat. La Judecătoria Centru tot au fost sancţionate două persoane”, explică Diana Balan, directoarea DAJ.

Reprezentanţii ROLISP, cei care realizează asemenea rapoarte, susţin că, deşi datele despre distribuirea aleatorie, per general, sunt pozitive, „datele extrase din PIGD pentru perioada de referinţă (luna iulie 2015) arată totuşi o rată înalta de utilizare a opţiunilor de blocare a judecătorilor şi salvare a judecătorilor drept incompatibili în unele instanţe de judecată. Judecătorii blocaţi şi cei marcaţi drept incompatibili sunt astfel excluşi din procesul de repartizare aleatorie a cauzelor”, se spune în raport. Cele mai interesante date se referă la instanţele din Chişinău. Astfel, la Judecătoria Râşcani din Chişinău au avut loc nu mai puţin de 89 de blocări ale judecătorilor, care au fost scoşi astfel din lista celor care puteau gestiona un anumit dosar. Totodată, la Curtea de Apel Chişinău, doar în luna iulie au avut loc 1173 de acţiuni prin care un anumit judecător a fost considerat incompatibil cu un anumit dosar. „Eu aş putea da o explicaţie la acest fenomen. De exemplu, la Judecătoria Râşcani este un proiect pilot prin care se încearcă specializarea judecătorilor. Astfel, unele feluri de dosare, de exemplu cele administrative, ajung la unii judecători, mai tineri, altele la alţii. Astfel, e nevoie să blochezi anumiţi judecători. De aici şi aceste cifre”, menţionează Diana Balan.

O nouă versiune a PIGD

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor a fost elaborat în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului” în baza programului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară, aprobat printr-o hotărâre de Guvern în anul 2007. Prima versiune a programului a fost finalizată şi implementată în anul 2009. Acum, în instanţele din ţara noastră, este folosită versiunea a patra a acestui program. Până la finele lunii septembrie, autorităţile spun că vor încerca să introducă în toate instanţele o versiune îmbunătăţită, pe care va fi mult mai dificil s-o manipulezi.

„Fiecare versiune vine să corecteze deficienţele versiunii anterioare. De exemplu, dacă în versiunea din 2014 se permitea celui care distribuie dosarele să aleagă cum o face, manual sau automat, după ce s-a constatat că, nu ştiu de ce, se utiliza mai mult varianta manuală de distribuire, în noua versiune, o asemenea opţiune, de distribuire manuală, a fost exclusă. Totodată, acum un judecător dacă va fi blocat, va primi o înştiinţare că a fost blocat. Iar el singur poate veni să se intereseze de ce a fost blocat. Creşte transparenţa în cadrul sistemului. Şi mai sunt unele momente. Încercăm să eliminăm cât mai mult factorul uman, deşi e greu să facem acest lucru în totalitate”, menţionează Diana Balan.

P.S. Mai multe detalii despre modul în care sunt distribuite dosarele în instanţele de judecată din R. Moldova aflaţi în emisiunea Reporter de Gardă, difuzată joi, la ora 21.25, la postul public TV Moldova 1.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *