Disperaţi şi cu datorii, agricultorii aşteaptă subvenţii

Au tot sperat că vor primi ajutor de la stat, dar fără rost. Acestea sunt persoanele care deţin cote de pământ şi care au avut de pătimit în urma inundaţiilor din august curent. Or, deşi apa le-a distrus munca de-o vară, Guvernul a decis să aloce subvenţii doar familiilor cărora le-a fost inundat terenul de lângă casă, chiar dacă, în primul caz, este vorba de ari, iar în al doilea – de hectare. Ministerul Agriculturii susţine, însă, că a înaintat Executivului o iniţiativă prin care să fie ajutaţi şi cotaşii, dar că, la momentul actual, este în aşteptarea răspunsului.

Cotă inundată, picior amputat

Chiar pe lângă satul Coşerniţa, Criuleni, curge râuleţul Ichel, care, la câteva sute de metri de localitate, se revarsă în Nistru. La confluenţa acestor două cursuri se află circa 25 hectare de pământ care reprezintă cotele a 15 familii din sat. Vara trecută, acest teren se transformase într-un lac imens, din care răsăreau doar vărfurile copacilor de pe mal.

În urma inundaţiilor din august, familiei Bucăţel i-a fost inundat terenul de lângă casă. Drept ajutor din partea statului aceasta a primit 600 de lei, chiar dacă apa le-a stricat beciul. “Aici era un stelaj plin cu rezerve pentru iarnă. În acest an a fost o recoltă bună, dar m-am ales cu nimic”, zice Simion, arătând la poliţa cu câteva borcane.

Gospodina casei spune că îşi însoţea bărbatul la spital când se revărsase Nistrul. Acesta, în timp ce lucra vara la cotă, a călcat într-un spin şi, într-un final, a ajuns cu piciorul amputat. “Şedeam la spital şi ascultam zilnic la radio cum promiteau ajutor. De promis au promis, dar aici (la primăria din sat – n.r) spun că nu au bani. Cota am arat-o, pe datorie. Poate se va întoarce cu faţa la noi Parlamentul ăsta”, zice, amărât, Simion Bucăţel.

Rămaşi în afara regulamentului

La 9 septembrie curent, Guvernul a aprobat o hotărâre care prevedea compensarea pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale căror terenuri au fost afectate de inundaţii. Astfel, în acest scop, au fost alocaţi 15,3 mil. lei. Dar, în Regulamentul provizoriu privind modul de alocare a mijloacelor financiare în acest scop, au fost incluse doar “persoanele fizice ale căror terenuri de pe lângă casă şi terenuri repartizate în baza prevederilor art. 11 al Codului funciar din 1991 – atribuirea sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodăreşti şi grădini, au fost afectate de inundaţii”.

Potrivit Mariei Tipa, inginer cadastral la Primăria Coşerniţa, în condiţiile prevederilor respective s-au încadrat 49 de familii, cărora le-au fost inundate, în total, aproape 6 ha, iar pagubele estimate s-au ridicat la 56 mii de lei. Ulterior, acestea au primit compensaţii.

În schimb, pagubele suportate de persoanele care deţin cote (art. 12 din Codul Funciar din 1991 – n.r.) şi care nu au fost incluse în regulament sunt de trei ori mai mari. Aceeaşi sursă ne-a informat că, în s. Coşerniţa, au fost afectate 15 familii care deţin cote, suprafaţa totală inundată fiind de circa 24 ha, în timp ce pierderile au fost estimate la aproape 150 mii de lei.

În aşteptarea deciziei

Maria Tipa ne-a mai spus că, în august, comisia specială a întocmit liste şi cu deţinătorii de cote, iar pe la sfârşitul lunii acestea, cu siguranţă, erau deja la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). Ulterior, după ce prima categorie de sinistraţi au primit subvenţii de la stat, ceilalţi au tot aşteptat. “Vouă v-au dat, dar voi aţi făcut ceva cu banii”, spune Maria Tipa despre acuzaţiile aduse primăriei de către unii săteni.

La Serviciul de presă al MAIA ni s-a confirmat faptul că, anterior, au fost întocmite liste “nu numai cu cotaşi, dar şi toate SRL, pentru a se vedea situaţia” pe ţară. Aceasta constă în 1279(!) de gospodării ţărăneşti şi 40 de agenţi economici ale căror terenuri au fost inundate. Acelaşi serviciu ne-a comunicat că ministerul a înaintat o propunere către Guvern pentru a le acorda ajutor şi acestora din urmă, dar o decizie în acest sens încă nu a fost luată.

La rândul său, Tudor Tipa, primarul s. Coşerniţa, ne-a spus că instituţia a cheltuit peste 50 de mii de lei în încercarea de a scăpa localitatea de inundaţie. “S-au cărat peste 1000 de cuburi de pământ la marginea traseului, ca să nu vină apa peste sat”, explică edilul. Tipa mai zice că autorităţile centrale i-au restituit doar banii cheltuiţi pentru procurarea motorinei, circa 10 mii de lei, iar restul au rămas în seama primăriei.

Răspunsul MAIA către Primăria s. Coşerniţa

“În acest context, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, întru depăşirea situaţiei critice, ca urmare a hazardurilor naturale înregistrate în unele localităţi rurale, şi insuflarea încrederii producătorilor agricoli în realizarea în viitorul apropiat a unei activităţi economice profitabile, a intervenit anterior către conducerea de vârf a republicii cu propunerea de a examina posibilitatea de a acorda agenţilor economici, din sectoarele corporative şi individuale, care au avut de pătimit din cauza calamităţilor naturale sus-menţionate, a unui ajutor material”.

Am o văcuşoară, dar mi-i jale s-o vând”

Pentru familia Dumbravă, din acelaşi sat, cota de pământ este unica sursă de existenţă. În prezent, doar terenul ei de aproape 2 ha nu este arat, din lipsă de bani. “Puneam la cotă de toate câte oleacă şi vindeam la oraş. Stăteam acolo zi de zi, acum însă nici nu avem cu ce ara. Şi aşa am împrumutat bani şi suntem datori”, spune Ana Dumbravă. Aceasta relatează că, primăvara trecută, a luat un credit de la bancă şi că degrabă trebuie să-l restituie. “Am o văcuşoară, dar trebuie să fete şi mi-i jale s-o vând”, zice femeia, deznădăjduită.

Şi Tatiana Buga se plânge că “am vârât atâţia bani ca să scoatem roadă, să ţinem nişte păsări, că altfel de ce ne-o mai fi dat pământul ista?”. Săteanca spune că a cheltuit vreo 10 mii de lei pentru întreţinerea cotei şi, ca rezultat, “anul ista a fost o roadă, bogdaproste, dar tocmai când trebuia să o strângem a dat apa”. “Ne-au tot promis, dar nu ne-au dat nimic. Guvernul promite, dar nu face nicio brânză”, intervine soţul acesteia, Alexei.

“Noi am vrut să facem un marş până la Guvern. Terenurile au fost inundate pentru că s-au rupt digurile, nu pentru că a plouat”, spune Vasile Cegodari. Bărbatul zice că oamenii ar fi fost mulţumiţi să li se restituie “măcar cheltuielile pe care le-au făcut” la prelucrarea pământului, deoarece, conform estimărilor, statul “trebuia să-mi dea, ca şi cum, 23 mii de lei, dar venitul era oricum să fie cu mult mai mare”.

Nicolae Cuşchevici

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Anisoara

    Hai ca va dau si eu o vaca si un vitel numai nu bociti atita ca niste babe.Ati inteles sau nu parazitilor?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *